I. Dispoziţii generale
1. Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România lansează concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 14-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia, denumit în continuare Concursul.
2. În anul 2014, proiectele care vor reprezenta România la cea de-a 14-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia, denumită în continuare Bienala, la secţiunea Participări Naţionale, se vor realiza în două spaţii expoziţionale: Pavilionul României din Giardini della Biennale şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
3. Comisarul participării României la Bienală este doamna Monica Morariu din partea Ministerului Culturii, iar vicecomisari sunt domnii: Alexandru Damian, din partea Ministerului Afacerilor Externe şi a Institutului Cultural Român, şi Bogdan Tofan, din partea Uniunii Arhitecţilor din România.
4. Scopul fundamental care generează şi guvernează organizarea Concursului îl reprezintă asigurarea, prin confruntare profesională, a unei înalte calităţi a participării României la Bienală.
5. În vederea îndeplinirii scopului Concursului vor fi constituite o Comisie de selecţie şi o Comisie de soluţionare a contestaţiilor. Componenţa Comisiilor, precum şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora vor fi stabilite prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional.
6. Datele de desfăşurare a Bienalei sunt:
a) 5-6 iunie 2014: pre-vizionare;
b) 7 iunie 2014: deschidere pentru public;
c) 23 noiembrie 2014: închidere.
II . Date generale despre Bienală
Bienala de la Veneția este un eveniment de primă importanță în viața artistică internațională, încorporând expoziții și dezbateri din artă, film, muzică, teatru și arhitectură. La început înglobată în cadrul Expoziţiei Internaţionale de Artă, Expoziţia Internaţională de Arhitectură a început să se emancipeze în anul 1980. De atunci, ea a crescut ca importanță, complexitate și amploare și a căpătat sensul unui moment unic de reflecție asupra profesiunii, dar și un important eveniment mediatic, cu mare audiență.
Bienala numără din ce în ce mai mulți vizitatori, interesul ei depășind limitele strict profesionale (în 2012 a atras cca. 178.000 de vizitatori, depășind cu mult numărul de vizitatori înregistrat la ediţia dedicată artei din 2011). De-a lungul întregii perioade, Bienala și-a căutat o expresie proprie, sub semnul notorietății și înclinațiilor specifice directorului fiecărei ediții, parcurgând teme și proiecte curatoriale foarte diverse.
În opinia lui Paolo Baratta, președintele Fundaţiei Bienalei, în ultimii ani, identitatea specific arhitecturală a Bienalei a intrat din nou în umbra celei dedicate artei. Acesta este unul dintre motivele pentru care arhitectul Rem Koolhaas a fost numit director al ediției din 2014, pentru a răspunde căutării unei identități a profesiunii, precum și aspirației ca Expoziţia Internaţională de Arhitectură să se bazeze pe o cercetare de calitate exprimată în conținutul și organizarea pavilioanelor, o cercetare care să lărgească scopul și importanța evenimentului.
III. Temă
1. Directorul ediției din 2014 a Bienalei, arhitectul Rem Koolhaas a ales tema generală Fundamentals, fundamente ale arhitecturii (Anexa A). Modernitatea fiind o dimensiune fundamentală a arhitecturii, el invită toate pavilioanele naționale să răspundă temei Absorbing modernity. 1914-2014, care se poate interpreta atât ca Modernitate absorbantă, cât și ca Absorbind modernitatea (a se remarca aici gerunziul absorbind care pune accent pe ideea de proces, devenire, acumulare, mecanism, experiment). Spre deosebire de ediţiile anterioare, această sub-temă este obligatorie pentru toate pavilioanele naționale. În viziunea noului director, întreaga Bienală devine un larg "proiect de cercetare", în care răspunsurile la sub-tema Absorbing modernity se vor integra, oferind astfel multiple fațete ale dezvoltării arhitecturale moderne ale ultimului secol.
2. În viziunea directorului Rem Koolhaas, expoziţia din 2014 va fi o expoziţie despre arhitectură şi nu despre arhitecţi. De aici și alegerea titlului de Fundamentals, care se va concentra pe istoria profesiunii în general, și pe evoluțiile "naționale" ale ultimei sute de ani, în particular. După câteva ediţii ale Bienalei canalizate pe arhitectura contemporană, expoziţia din 2014 se va concentra asupra istoriei arhitecturii, inclusiv evoluţia arhitecturilor naţionale în ultima sută de ani. Se așteaptă ca această retrospectivă, organizată în trei manifestări complementare (Pavilionul Central din Giardini della Biennale – tema Fundamentals, Arsenale – evoluţia modernităţii italiene şi pavilioanele naţionale – evoluţiile particulare a diferitelor culturi) să genereze o nouă „înţelegere a bogăţiei repertoriului fundamentelor arhitecturii, aparent uitat astăzi”.
3. Tema aleasă pentru pavilioanele naţionale Absorbing Modernity: 1914-2014 este menită să ofere oportunitatea tuturor ţărilor participante de a analiza ultima sută de ani de arhitectură naţională, cu referinţe specifice asupra impactului modernităţii.
4. Arhitectura perioadei investigate a fost puternic modelată de forțe sociale, economice și politice şi naturale puternice. Ideile, constructorii, arhitecții circulau cu mare mobilitate, iar ideile avagardei căutau o altă lume, rupând legătura cu trecutul. În acest context, Rem Koolhaas s-a referit specific la "modernitate", ceea ce deschide o arie mai largă de perspective de investigație. Scopul temei alese de Koolhaas este acela de a crea o viziune globală asupra evoluţiei arhitecturii din ultima sută de ani. În acest context, fiecare pavilion este încurajat să-și examineze critic propria istorie și să-și sublinieze propria originalitate într-un mod care să dea seama despre impactul modernității și, prin aceasta, despre situația prezentă, în care arhitecturile, care erau cândva specifice şi locale au devenit interşanjabile şi globale.
5. Participanții la concurs sunt invitați să reflecte asupra sensului acestei ediții a Bienalei și să prezinte proiecte curatoriale și de amenajare care să răspundă specific temei Absorbing Modernity: 1914-2014, în cele două spații expoziționale: (1) Pavilionul României din Giardini di Castello și (2) Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
6. Proiectul curatorial va trebui să se bazeze pe o idee bine fundamentată științific, care să poată transmite o dimensiune semnificativă a evoluției arhitecturale romanesti a ultimei sute de ani. Se va pune accent pe analiza modului în care arhitectura românească s-a adaptat condiţiei modernităţii. Date fiind spațiul redus și timpul scurt de cercetare, nu poate fi vorba de o expunere exhaustivă a istoriei arhitecturale a perioadei.
7. Participanții la concurs vor trebui să selecteze argumentat un aspect anume al arhitecturii acestei perioade, de exemplu: o tipologie anume; o personalitate care a traversat și influențat epoca; un loc anume sau o construcţie anume; opera unui arhitect uitat; o idee caracteristică care străbate perioada; secvenţe semnificative în dialog cu modernitatea (această enumerare nu este limitativă).
8. Vor fi apreciate proiectele curatoriale care caută să descopere amploarea, specificitatea și eventuala originalitate a absorbției modernității și a construcției spaţiale moderne românești sub o formă critică bine argumentată și neretorică. În sensul abordării critice cerute de orientarea acestei ediții, în care modernitatea e înțeleasă ca un complex mai larg de idei și experiențe artistice, tehnice, economice, sociale, vor fi binevenite proiectele care depășesc, "miturile" și clișeele în circulație în lumea românească, cum ar fi: "unicitatea" modernismului românesc interbelic ("mai mult modernism în București decât în orice alt oraș european"), alinierea totală a arhitecturii românești la experiența europeană, comunismul echivalent cu funcționalismul, eșecul total al experimentului modernist etc.
a. Nota bene: În conferinţa de presă de lansare a temei directorul Rem Koolhaas a dat ca exemplu arhitectura românească în modernitate: „Uitaţi-vă la arhitecţii români, de exemplu, cum au fost ei influenţaţi de două curente majore, unul din interior şi unul din exterior, sau cum aici a fost primul oras iluminat din lume...."
9. Pe perioada Bienalei se încurajează realizarea, cu sprijinul organizatorilor, a unor activităţi de tip workshop, seminarii, precum şi orice alte manifestări culturale considerate relevante (ex.: seri de pian, jazz, balet, dans modern, spectacole de pantomima, etc) care să păstreze un interes permanent asupra participării României la ediţia din 2014 a acesteia.
10. În sprijinul participanţilor, Comitetul ştiinţitific constituit pentru alcătuirea temei pune la dispoziţia acestora o serie de texte care vin în completarea temei menţionate în cadrul prezentului regulament (Anexa B).
IV. Condiţiile de participare la Concurs
1. Prezentul concurs este un concurs public de creaţie, deschis participării autorilor individuali sau reuniţi în grupuri ori organizaţii neguvernamentale de profil, care să aibă în componenţă cel puţin un arhitect.
2. Prin participarea la Concurs se presupune că persoanele fizice sau juridice care propun un proiect au calitatea de autor, în sensul Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, cu posibilitatea ca, în situaţia în care proiectul propus va fi selectat, să stabilească, împreună cu Ministerul Culturii (pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale), respectiv Institutul Cultural Român (pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia), condiţiile de realizare a acestuia.
3. Participanţii au dreptul de a pune organizatorilor întrebări sau a cere lămuriri cu privire la tema şi regulamentul concursului la secretariatul acestuia - Uniunea Arhitecţilor din România - strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, 020038, Bucureşti; mail: moc.oohay@tcatnoc_rau, precum şi la Ministerul Culturii – Compartiment Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană (Bd. Unirii nr. 22, sector 3, 030833, Bucureşti; tel: 021.222.32.13, mail: moc.liamg@npccm.capfmc) sau la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Cannaregio 2214, 30121 Venezia, Italia; tel. 0039 041 5242309, mail: ti.nit@agroitsi).
4. Pentru păstrarea anonimatului, toate documentele solicitate concurenţilor vor purta un simbol de identificare format din două litere şi cinci cifre înscrise într-un dreptunghi de 5x3 cm în colţul din dreapta sus al fiecărui document. Acest simbol va fi acoperit cu hârtie neagră netransparentă pe ambele feţe ale planşelor şi pieselor scrise, prin lipire pe contur. La jurizare, se supraetichetează proiectele cu numere curente în funcţie de ordinea depunerii acestora. Se va specifica pe ambalajul proiectului titlul proiectului. Pentru identificarea participanţilor, aceştia vor trimite organizatorilor, ambalat în acelaşi colet cu proiectul, formularul de înscriere într-un plic alb sigilat. Pe plic se va aplica acelaşi simbol, de data aceasta neacoperit. Aceste plicuri vor fi strânse de secretariatul concursului şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei de selecţie doar după selectarea proiectului câştigător.
5. Prin participarea la Concurs, autorii îşi exprimă acordul cu privire la folosirea de către organizatori a materialelor depuse în scopuri publicitare/ promoţionale/ editoriale, după finalizarea Concursului şi publicarea rezultatelor finale.
6. Nu pot participa la Concurs, direct sau indirect, persoanele care au participat la organizarea sa, în Comitetul Ştiintific constituit pentru alcătuirea temei, la elaborarea regulamentului, membrii Comisiei de selecţie şi cei ai Comisiei de soluţionare a contestaţiilor sau membrii familiilor acestora, până la gradul al doilea de rudenie, inclusiv. Membrii Comisiilor nu pot primi misiuni profesionale legate de elaborarea proiectelor care vor fi înscrise în Concurs.
7. Proiectele depuse nu pot fi făcute publice de către autori decât după finalizarea procedurii de selectare şi anunţarea proiectelor câştigătoare. În caz contrar, participantul va fi eliminat din Concurs.
V. Desfăşurarea Concursului, modalităţi de înscriere şi examinare, contestaţii
1. Înscrierea la Concurs se va realiza fără taxă, prin depunerea documentaţiilor la sediul Uniunii Arhitecţilor din România din strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, Bucureşti, sau prin transmiterea acestora prin poştă la aceeaşi adresă. Documentaţiile transmise prin e-mail sau fax, cele incomplete, cele care nu respectă cerinţele impuse de organizatori sau cele care vor ajunge la U.A.R. la o dată ulterioară datei de 15 noiembrie 2013 (ora 17.00), indiferent de modalitatea de transmitere, nu vor fi luate în considerare.
2. Participanţii pot depune documentaţii pentru spaţiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, pentru spaţiul Noii Galerii a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia sau pentru ambele spaţii, cu menţionarea, în formularul de înscriere şi pe ambalajul proiectului, a spaţiului/spaţiilor pentru care este realizat proiectul.
3. În cazul în care acelaşi autor/aceeaşi echipă depune mai multe proiecte, pentru fiecare proiect în parte se va completa câte un formular de înscriere, iar acestea vor fi ambalate separat.
4. Documentaţiile depuse trebuie să cuprindă obligatoriu:
a) Formularul de înscriere (Anexa C);
b) Conceptul proiectului propus (cu titlu expresiv în limba engleză): susţinerea teoretică a felului în care vor fi reprezentate arhitectura şi cultura românească în contextul Bienalei şi modul de încadrare în tema Bienalei – text format A4, font Arial, marimea 12, max. 2 pagini;
c) Trei planşe, pentru fiecare proiect propus, indiferent de spaţiul expoziţional ales, prezentate în format A1 landscape (840 x 594 mm) care să cuprindă, într-o manieră la alegere, prezentarea proiectului: scheme de concept, perspective, vederi, detalii relevante, planuri, secţiuni (minim două: longitudinală şi transversală); atât pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale, cât şi pentru pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, planşele se vor prezenta la scara 1:50;
d) Descrierea tehnică a proiectului; în selectarea materialelor se va ţine cont de caracterul expoziţiei şi al spaţiului expoziţional, posibilităţi de transport, montarea şi demontarea expoziţie (text format A4, font Arial, marimea 12 – max. 2 pagini);
e) Deviz estimativ necesar implementării proiectului (Anexa D) în realizarea devizului se vor lua în considerare următoarele cheltuieli obligatorii (pentru lămuriri privind costurile specifice organizării proiectelor la Veneţia, autorii se pot adresa Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, la coordonatele menţionate mai sus):
1. producţia lucrărilor
2. organizarea vernisajului;
3. transportul expoziţiei (dus-întors), instalarea şi demontarea acesteia, inclusiv operaţiunile de neutralizare a spaţiului după strângerea expoziţiei;
4. modificări temporare ale spaţiului expoziţional (dacă este cazul), care să nu afecteze integritatea acestuia;
5. echipamente multimedia;
6. design grafic, traducere, tipărire şi diseminare materiale promoţionale : catalog (pentru proiectul organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale; catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va fi finanţat de Institutul Cultural Român potrivit Cap.VII, art.3), invitaţii, broşuri, CD/DVD-uri ş.a.;
7. remunerarea echipei de proiect şi a colaboratorilor;
8. comunicare şi PR;
9. prestări servicii;
10. cazarea membrilor echipei şi a operatorilor de pavilion (care nu pot fi găzduiţi în spaţiile locative ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în conformitate cu prevederile Cap. VII.4);
11. transportul membrilor echipei;
12. transportul (dus-întors) şi cazarea operatorilor de pavilion (pe toată perioada Bienalei) şi remunerarea acestora;
13. fotografierea expoziţiei
14. organizarea evenimentelor/acţiunilor care se vor desfăşura în spaţiul expoziţional pe parcursul Bienalei (dacă este cazul) sau în afara acestuia.
f) Prezentarea partenerilor/colaboratorilor implicaţi în proiect (dacă este cazul);
g) Prezentarea evenimentelor/acţiunilor care vor avea loc în spaţiul expoziţional pe parcursul Bienalei (dacă este cazul). De asemenea, dacă este cazul, se va face o prezentare a instalaţiilor exterioare, realizate în afara spaţiilor expoziţionale (Pavilionul României din Giardini della Biennale, Noua Galerie a I.R.C.C.U. Veneţia) (maxim 1 pagină, format A4).
h) Prezentarea strategiei de promovare a proiectului
5. În elaborarea bugetului proiectului care va fi expus în spaţiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, se vor lua în considerare şi cheltuielile prevăzute în Anexa E, parte integrantă a prezentului regulament.
6. În situaţia în care bugetul proiectului depăşeşte sumele alocate de Ministerul Culturii, respectiv Institutul Cultural Român (în funcţie de spaţiul expoziţional ales), este obligatorie menţionarea cofinanţatorilor.
7. Toate documentele scrise (cu excepţia formularului de înscriere) se vor prezenta în două exemplare, în limba română şi în limba engleză, font Arial, mărimea 12. În situaţia în care Comisia va constata că există diferenţe între cele două texte, cel în limba română va fi luat în considerare.
8. Toate materialele scrise şi desenate vor fi prezentate şi în format electronic PDF, TIFF sau JPG (CD/DVD/memory stick), anexate documentaţiei transmise. Organizatorii nu îşi asumă responsabilitatea pentru imposibilitatea vizionării documentelor transmise în alt format.
9. Calendarul desfăşurării Concursului este următorul:
• Termen furnizare informaţii suplimentare - 18 octombrie 2013
• Depunerea documentaţiilor: termen limită – 15 noiembrie 2013, ora 17:00
• Jurizarea: 18-20 noiembrie 2013
• Anunţarea publică a proiectelor câştigătoare (www.cultura.ro, www.uniuneaarhitectilor.ro, www.mae.ro, www.icr.ro ): 21 noiembrie 2013
• Depunerea contestaţiilor: termen limită – 26 noiembrie 2013, ora 16:00
• Soluţionarea contestaţiilor: termen limită – 28 noiembrie 2013
10. Comisia de selecţie a Concursului, menţionată la Cap.I, art.5, formată din doi specialişti străini propuşi de Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, doi specialişti români propuşi de Uniunii Arhitecţilor din România, comisarul şi cei doi vicecomisari ai participării României la Bienală, va analiza documentaţiile înscrise la Concurs şi va desemna câştigătorii având în vedere următoarele criterii:
a) Conceptul inovator al proiectului şi adecvarea acestuia la contextul general al Bienalei;
b) Fundamentarea teoretică şi reprezentativitatea conceptului curatorial; claritatea mesajului şi impactul pe care e posibil sa-l aibă asupra publicului;
c) Înscrierea în cadrul temei şi a direcţiilor generale trasate de organizatori;
d) Fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică (montare, demontare si transport); încadrarea în bugetul estimat (raportul între costurile estimate şi rezultatele aşteptate; relevanţa/ oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului).
11. Membrii comisiei de selecţie vor acorda, pentru criteriile stabilite la cap. V, art. 11, punctaje astfel:
Criteriul Specialişti Comisar/Vicecomisari
a) 0-30 0
b) 0-20 0
c) 0-20 0
d) 0-30 0-30
TOTAL 0-100 0-30
12. Lista propunerilor prezentate, punctajele obţinute şi proiectele declarate câştigătoare, cu motivarea alegerii acestora, vor fi făcute publice, la finalul procedurii de selectare, pe paginile de internet ale Uniunii Arhitecţilor din România (www.uniuneaarhitectilor.ro), Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (www.cultura.ro), Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro) şi Institutului Cultural Român (www.icr.ro).
13. În ordinea punctajelor obţinute, Uniunea Arhitecţilor din România va acorda următoarele premii:
a. un premiu pentru proiectul câştigător care va fi realizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale în valoare de 2.000 Euro/net
b. un premiu pentru pentru proiectul câştigător care va fi realizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în valoare de 2.000 Euro/net
c. patru nominalizări în valoare de 500 Euro/net, indiferent de spaţiul expoziţional pentru care se aplică. Premiile şi nominalizările se vor acorda în lei la cursul B.N.R. din data atribuirii.
14. Participanţii la Concurs pot depune contestaţii, numai în ceea ce priveşte modul în care au fost respectate prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a Concursului, la sediul Uniunii Arhitecţilor din România, strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, Bucureşti, în termen de trei zile lucrătoare de la data comunicării publice a rezultatului. Acestea vor fi analizate şi soluţionate în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a contestaţiilor, de către o Comisie de soluţionare a contestaţiilor, formată din 4 membri desemnaţi de instituţiile organizatoare.
VI. Responsabilităţile câştigătorilor
1. Echipele proiectelor declarate câştigătoare vor avea următoarele responsabilităţi:
a) realizarea proiectului expoziţional în condiţii de calitate artistică şi tehnică corespunzătoare, exercitându-şi cu profesionalism şi responsabilitate totalitatea capacităţilor creatoare;
b) realizarea materialelor de prezentare a expoziţiei pentru catalogul general al Bienalei şi transmiterea acestora în timp util organizatorilor;
c) realizarea materialelor promoţionale, prin consultare cu părţile implicate în organizarea evenimentului; materialele pot fi comune pentru ambele expoziţii (din Pavilionul României din Giardini della Biennale şi din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia);
d) prezentarea adecvată a proiectelor în cadrul cataloagelor:
- catalogul proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale va fi realizat de către echipa câştigătoare, cu aprobarea comisarului şi vicecomisarului desemnat de Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român;
- catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va fi realizat sub forma unui număr special al publicaţiei Quaderni della Casa Romena di Venezia. Autorii proiectului vor respecta normele cu privire la elaborarea catalogului care vor fi comunicate de către comisar şi vicecomisarul desemnat de Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, precum şi a regulilor de redactare a publicaţiei ştiinţifice Quaderni della Casa Romena di Venezia;
e) promovarea evenimentului în presa românească şi internaţională, cu sprijinul părţilor implicate în organizarea evenimentului;
f) respectarea condiţiilor contractului pe care îl vor încheia cu Ministerul Culturii (pentru expoziţia din Pavilionul României din Giardini di Castello), respectiv cu Institutul Cultural Român (pentru expoziţia din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia) pentru materializarea conceptului expoziţional;
g) realizarea rapoartelor necesare către comisar şi vicecomisari, în situaţia în care se solicită acest lucru;
h) realizarea rapoartelor intermediare şi finale către finanţator;
i) reprezentarea ţării în cadrul evenimentelor organizate pe parcursul Bienalei;
j) întocmirea dosarului de presă al expoziţiei;
k) asigurarea, din suma încasată, potrivit contractului încheiat cu finanţatorul, a plăţii cheltuielilor generate de realizarea proiectului, inclusiv cele de neutralizare a spaţiului expoziţional. În acest sens, va fi reţinută o garanţie de către Ministerul Culturii, respectiv Institutul Cultural Român, în vederea efectuării de către echipele câştigătoare a lucrărilor de neutralizare;
l) realizarea proiectului expoziţional astfel încât să nu afecteze integritatea spaţiului în care va fi expus;
m) cooptarea de cofinanţări, în situaţia în care bugetul proiectului depăşeşte sumele alocate de Ministerul Culturii, respectiv Institutul Cultural Român.
VII. Modalităţi de finanţare
1. Ministerul Culturii va asigura finanţarea proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Se va lua ca reper suma de 700.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spaţiu expoziţional, cu menţiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcţie de bugetul alocat Ministerului Culturii pentru anul 2014.
2. Institutul Cultural Român va asigura finanţarea proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Se va lua ca reper suma de 148.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spaţiu expoziţional, cu menţiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcţie de bugetul alocat Institutului Cultural Român pentru anul 2014.
3. Institutul Cultural Român, prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, va asigura, din bugetul propriu, finanţarea tipăririi catalogului proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, sub forma unui număr special al publicaţiei Quaderni della Casa Romena di Venezia.
4. Ministerul Afacerilor Externe va depune dilingenţele pentru asigurarea spaţiilor locative la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia pentru patru membri ai echipei proiectului organizat în Pavilionul României, inclusiv operatori de pavilion, şi pentru trei membri ai echipei proiectului din Noua Galerie, inclusiv operatori de pavilion. Spaţiile locative vor fi puse la dispoziţie pe întreaga durată a Bienalei, cât şi pe durata unei luni înainte de deschiderea oficială a Bienalei şi pe durata a două săptămâni după încheierea acesteia.
mai multe informatii si documentatia concursului pe http://www.icr.ro/bienala_arhitectura_venetia_2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu