Follow by Email

miercuri, 9 martie 2011

Se numea Sarah, de Tatiana de Rosnay

”Zakhor. Al Tichkah”. ”Aminteste-ti. Nu uita niciodata.” Asa isi incheie presedintele Frantei, Jacques Chirac, discursul in volumul Tatianei de Rosnay, cu ocazia comemorarii victimelor de la Vel’ d’Hiv. Se numea Sarah aduce in discutie o pagina neagra din istoria acestei tari, potrivit bookblog.ro.

Titlu: Se numea Sarah

Autor: Tatiana de Rosnay

Editura: Litera

Anul aparitiei: 2010

Traducere: Monica Dinu

312 pagini

Razia de la Vel’ d’Hiv a avut loc pe 16 si 17 iulie 1942 si a fost ordonata de catre ocupatia nazista, rezutatul fiind arestarea a peste 13 000 de evrei. Ordinele au fost duse la bun sfarsit de catre politia franceza cu exces de zel. Desi se ceruse arestarea “doar” a persoanelor cu varste cuprinse intre 16 si 50, au fost ridicati si multi copii mai mici care nu si-au mai revazut niciodata familiile. Majoritatea celor arestati au fost dusi intr-un velodrom (Vélodrome d’Hiver – Vel’ d’Hiv) sau in lagarul de la Drancy, pentru a fi incarcati in vagoane si trimisi la Auschwitz pentru exterminare. Vel’ d’Hiv avea un acoperis de sticla, ceea ce a dus la cresterea intensa temperaturii, iar toaletele erau insuficiente. Cei care au incercat sa fuga au fost impuscati, unii s-au sinucis, iar ceilalti aveau resurse limitate de hrana si apa pentru a supravietui.

Statul francez a refuzat vreme de mai bine de cinci decenii sa-si ceara scuze pentru implicarea politiei in aceasta razie. Presedintele Jacques Chirac a sustinut un discurs in 1995, spunand ca e momentul ca Franta sa-si infrunte trecutul si sa recunoasca rolul pe care statul l-a jucat in persecutarea evreilor si a altor victime ale ocupatiei germane. Acesta a mai spus ca ”acele ore intunecate vor lasa o pata in istoria noastra pentru totdeauna”.

Mai mult, pe bookblog.ro.



Niciun comentariu: