13 iulie 2009
11 iulie 2009
07 iulie 2009
04 iulie 2009
Transfigurări prin artă erotică
Galeriile Frunzetti Bacău, Artă erotică, expoziţie de grup
Scriitorul francez Pascal Quignard consideră că există o singură diferenţă sexuală şi, această diferenţă „face ca, privit dinspre propriul sex, celălalt sex să fie pururi misterios.” Sexualitate... penumbre .. eros... Pornind de la cele două sexualităţi eterogene (cea feminină şi cea masculină) şi urmând un fir subconştient al farmecelor seducţiei, aşa s-au legat lucrările artiştilor plastici băcăuani (pictori, graficieni, fotografi) în expoziţia „Arta erotică”.
Sunt tot felul de nuanţe în expoziţie şi e firesc să fie aşa, pentru că o astfel de temă provoacă artistul să-şi extrapoleze eul senzorial. Sunt tablouri ce transmit: calofilie, desfătare, stare efervescentă şi beatitudine (Marius Crăiţă Mândră – în lucrarea cu personaj feminin), senzualitate intensă, învecinată extazului (Ion Mihalache, Viorel Cojan acesta cu distincţiile de diafan sau oniric), pietate faţă de eternul feminin (Ilie Boca, nudurile prezentate de maestru, în mod paradoxal, par desprinse dintr-o frescă), combinaţie halucinantă şi erudită de putere, sufocare şi spaimă la Dragoş Burlacu; dorinţă, aluzie, umor într-un joc încărcat de tensiunea dată de ademenire, adulmecare, curiozitate şi furişare (Dionis Puşcuţă), gracilitate (Ioan Văsâi, Ioan Burlacu), perfecţiune (Mircea Bujor), splendoarea corpului feminin (Ovidiu Marciuc), mângâiere şi melancolie (Cristi Gaşpar), pasiune, frivolitate, tandreţe (Carmen Poenaru), intimitate, discreţie şi pudoare (Viorica Zaharia, Geanina Ivu Vlad), concupiscenţă (Elena Lupaşcu, şi aici - Ion Mihalache, luxurios dar totodată amuzant - ludic), graviditatea întrepătrunsă cu fantasme erotice (în fotografiile semnate de Ovidiu Ungureanu), dominare masculină (Vasile Crăiţă Mândră, Marius Crăiţă Mândră în lucrarea cu personaj masculin), egocentrism (Mihnea Baran – lucrarea „Prea abstractă”), virilitate, agilitate şi graţie masculină (în instantaneele surprinse pe pelicula foto de Mihaela Nazarie), propunerea Cristinei Ciobanu este calină, enigmatică şi sincron puternică. Am subliniat pe cei care subiectiv vorbind mi-au atras atenţia şi ale căror lucrări mi-au rămas întipărite în memorie. Au participat la acest spectacol al imaginilor erotice peste 30 de artişti.
Ideea acestei expoziţii, organizarea, conceptul de panotare sunt meritul pictorului Marius Crăiţă-Mândră care ne-a mărturisit ce greutăţi a întâmpinat dar şi mulţumirea sufletească pentru rezultatul obţinut:
- Acum vreo 10 ani, la Cluj, s-a organizat o expoziţie cu temă erotică şi au fost invitaţi şi artiştii băcăuani. Ţin minte că doar patru artişti ne-am prezentat cu lucrări şi fiind prea puţini, Bacăul n-a mai fost reprezentat la acea expoziţie. M-am gândit atunci că artiştii băcăuani sunt prea cuminţi şi puţin cam tradiţionalişti, un pic conservatori. Pictura băcăuană avea faimă în ţară prin şcoala de peisaj, prin taberele de la Tescani. Când am pornit acest demers cu arta erotică am fost sceptic, am crezut că se vor strânge doar 5-6 lucrări. Temerile nu mi s-au confirmat, dimpotrivă, s-au adus lucrări peste măsură încât expoziţia e întrucâtva aglomerată. A fost foarte grea panotarea, aveam la dispoziţie un Ilie Boca foarte teluric, rupea tot, era imposibil de juxtapus. Şi atunci am creat într-o zonă centrală un «separeu» pentru Ilie Boca, o célla. Fotografii au venit cu un entuziasm debordant, drept pentru care ei au avut un spaţiu separat. În rest am intercalat pictura şi grafica, ţinând cont de cromatică şi compoziţie şi n-am urmărit deloc ca lucrările unui artist să stea alături. În expoziţie sunt lucrări care se remarcă printr-un plus de sensibilitate şi prin realizarea unor personaje care simţi realmente cum te provoacă, artiştii care s-au distins în acest fel sunt Ion Mihalache, Dragoş Burlacu, Dionis Puşcuţă, Ion Văsâi şi, cu îngăduinţa voastră, şi subsemnatul Marius Crăiţă-Mândră [fapt recunoscut şi în timpul vernisajului de către Vasile Crăiţă-Mândră – n.m.]. Mi-au produs încântare şi artistele Cristina Ciobanu şi Carmen Poenaru care au mers, compoziţional, pe rotund. Cel mai mult însă m-a impresionat Ion Mihalache care a venit cu un desen deosebit, un duct liniar foarte bine definit şi elaborat. De asemenea mi-au plăcut mult propunerile fotografilor care au respectat perfect tema.
Într-adevăr fotografii au recunoscut la vernisajul expoziţiei că tema erotică este predilectă pentru ei.
Artistul fotograf Viorel Cojan a afirmat: „M-am simţit aproape de acest subiect. A fost, pe de o parte ideea, ca eu ca individ să flatez frumuseţile pe care le-am întâlnit, şi pe de altă parte, dorinţa de a face faţă unui subiect atât de dificil şi foarte delicat. Graniţa dintre vulgar şi sublim este foarte discretă. Provocarea este să forţezi această temă şi să nu cazi în vulgaritate.”
Artiştii fotografi care au răspuns acestei provocări sunt: Ioan Viorel Cojan, Ovidiu Ungureanu, Eugen Grigore, Liviu Maftei, Constantin Broşu, Mihai Andoni, Mihaela Nazarie.
„Arta erotică” - o expoziţie inedită care a adunat un cerc de artişti şi care a fost primită de public frumos, cu entuziasm, fără false pudibonderii, fără ipocrizie. Un public pregătit să împărtăşească, împreună cu artiştii, nostalgia paradisului existentă, mai mult sau mai puţin latent, în orice senzaţie erotică.
Violeta Savu
Scriitorul francez Pascal Quignard consideră că există o singură diferenţă sexuală şi, această diferenţă „face ca, privit dinspre propriul sex, celălalt sex să fie pururi misterios.” Sexualitate... penumbre .. eros... Pornind de la cele două sexualităţi eterogene (cea feminină şi cea masculină) şi urmând un fir subconştient al farmecelor seducţiei, aşa s-au legat lucrările artiştilor plastici băcăuani (pictori, graficieni, fotografi) în expoziţia „Arta erotică”.
Sunt tot felul de nuanţe în expoziţie şi e firesc să fie aşa, pentru că o astfel de temă provoacă artistul să-şi extrapoleze eul senzorial. Sunt tablouri ce transmit: calofilie, desfătare, stare efervescentă şi beatitudine (Marius Crăiţă Mândră – în lucrarea cu personaj feminin), senzualitate intensă, învecinată extazului (Ion Mihalache, Viorel Cojan acesta cu distincţiile de diafan sau oniric), pietate faţă de eternul feminin (Ilie Boca, nudurile prezentate de maestru, în mod paradoxal, par desprinse dintr-o frescă), combinaţie halucinantă şi erudită de putere, sufocare şi spaimă la Dragoş Burlacu; dorinţă, aluzie, umor într-un joc încărcat de tensiunea dată de ademenire, adulmecare, curiozitate şi furişare (Dionis Puşcuţă), gracilitate (Ioan Văsâi, Ioan Burlacu), perfecţiune (Mircea Bujor), splendoarea corpului feminin (Ovidiu Marciuc), mângâiere şi melancolie (Cristi Gaşpar), pasiune, frivolitate, tandreţe (Carmen Poenaru), intimitate, discreţie şi pudoare (Viorica Zaharia, Geanina Ivu Vlad), concupiscenţă (Elena Lupaşcu, şi aici - Ion Mihalache, luxurios dar totodată amuzant - ludic), graviditatea întrepătrunsă cu fantasme erotice (în fotografiile semnate de Ovidiu Ungureanu), dominare masculină (Vasile Crăiţă Mândră, Marius Crăiţă Mândră în lucrarea cu personaj masculin), egocentrism (Mihnea Baran – lucrarea „Prea abstractă”), virilitate, agilitate şi graţie masculină (în instantaneele surprinse pe pelicula foto de Mihaela Nazarie), propunerea Cristinei Ciobanu este calină, enigmatică şi sincron puternică. Am subliniat pe cei care subiectiv vorbind mi-au atras atenţia şi ale căror lucrări mi-au rămas întipărite în memorie. Au participat la acest spectacol al imaginilor erotice peste 30 de artişti.
Ideea acestei expoziţii, organizarea, conceptul de panotare sunt meritul pictorului Marius Crăiţă-Mândră care ne-a mărturisit ce greutăţi a întâmpinat dar şi mulţumirea sufletească pentru rezultatul obţinut:
- Acum vreo 10 ani, la Cluj, s-a organizat o expoziţie cu temă erotică şi au fost invitaţi şi artiştii băcăuani. Ţin minte că doar patru artişti ne-am prezentat cu lucrări şi fiind prea puţini, Bacăul n-a mai fost reprezentat la acea expoziţie. M-am gândit atunci că artiştii băcăuani sunt prea cuminţi şi puţin cam tradiţionalişti, un pic conservatori. Pictura băcăuană avea faimă în ţară prin şcoala de peisaj, prin taberele de la Tescani. Când am pornit acest demers cu arta erotică am fost sceptic, am crezut că se vor strânge doar 5-6 lucrări. Temerile nu mi s-au confirmat, dimpotrivă, s-au adus lucrări peste măsură încât expoziţia e întrucâtva aglomerată. A fost foarte grea panotarea, aveam la dispoziţie un Ilie Boca foarte teluric, rupea tot, era imposibil de juxtapus. Şi atunci am creat într-o zonă centrală un «separeu» pentru Ilie Boca, o célla. Fotografii au venit cu un entuziasm debordant, drept pentru care ei au avut un spaţiu separat. În rest am intercalat pictura şi grafica, ţinând cont de cromatică şi compoziţie şi n-am urmărit deloc ca lucrările unui artist să stea alături. În expoziţie sunt lucrări care se remarcă printr-un plus de sensibilitate şi prin realizarea unor personaje care simţi realmente cum te provoacă, artiştii care s-au distins în acest fel sunt Ion Mihalache, Dragoş Burlacu, Dionis Puşcuţă, Ion Văsâi şi, cu îngăduinţa voastră, şi subsemnatul Marius Crăiţă-Mândră [fapt recunoscut şi în timpul vernisajului de către Vasile Crăiţă-Mândră – n.m.]. Mi-au produs încântare şi artistele Cristina Ciobanu şi Carmen Poenaru care au mers, compoziţional, pe rotund. Cel mai mult însă m-a impresionat Ion Mihalache care a venit cu un desen deosebit, un duct liniar foarte bine definit şi elaborat. De asemenea mi-au plăcut mult propunerile fotografilor care au respectat perfect tema.
Într-adevăr fotografii au recunoscut la vernisajul expoziţiei că tema erotică este predilectă pentru ei.
Artistul fotograf Viorel Cojan a afirmat: „M-am simţit aproape de acest subiect. A fost, pe de o parte ideea, ca eu ca individ să flatez frumuseţile pe care le-am întâlnit, şi pe de altă parte, dorinţa de a face faţă unui subiect atât de dificil şi foarte delicat. Graniţa dintre vulgar şi sublim este foarte discretă. Provocarea este să forţezi această temă şi să nu cazi în vulgaritate.”
Artiştii fotografi care au răspuns acestei provocări sunt: Ioan Viorel Cojan, Ovidiu Ungureanu, Eugen Grigore, Liviu Maftei, Constantin Broşu, Mihai Andoni, Mihaela Nazarie.
„Arta erotică” - o expoziţie inedită care a adunat un cerc de artişti şi care a fost primită de public frumos, cu entuziasm, fără false pudibonderii, fără ipocrizie. Un public pregătit să împărtăşească, împreună cu artiştii, nostalgia paradisului existentă, mai mult sau mai puţin latent, în orice senzaţie erotică.
Violeta Savu
29 iunie 2009
Franta 2009
Imaginea este realizata la Pompidou / intrarea etaj 3 pentru expozitia Elle
mai multe aici:http://www.ina.fr/fresques/elles-centrepompidou/Html/PrincipaleAccueil.php
25 aprilie 2009
Nostalgia mirărilor şi inocenţa pierdută în pictura lui Cristi Gaşpar
Nostalgia mirărilor şi inocenţa pierdută în pictura lui Cristi Gaşpar
articol scris de Violeta Savu in revista ATENEU aprilie 2009
Cristi Gaşpar, tânăr pictor bucureştean, a avut o expoziţie personală în Bacău, pe data de 27 martie 2009, la Galeriile Frunzetti. Cristi se simte legat afectiv de aceste locuri prin prietenia cu artiştii Dragoş Burlacu şi Marius Crăiţă-Mândră, ei având şi numeroase proiecte în comun, cum ar fi „Colonia” sau „E((O”. În Bacău a expus de două ori în 2008, în expoziţiile de grup „Colonia din Bistriţa” şi „Şapte”. Cele două expoziţii au fost prilejuri de bucurie, iar preşedintele Filialei UAP Bacău, Dionis Puşcuţă, nu a ezitat încă de atunci să afirme că pictorul Cristi Gaşpar este unul dintre cei mai buni artişti ai ţării, din generaţia tânără. Cristi Gaşpar a revenit în Bacău pentru că s-a simţit foarte bine primit aici. El ni se dăruieşte pe sine în pânzele expuse, în culori tari, provocatoare, în fragmente uneori dramatice din propria viaţă.Expoziţia se intitulează „Pierderea inocenţei”. Am identificat două universuri complementare: copilăria (simboluri: bunici, animale îndrăgite, insecte, jucării, îngeri) şi maturizarea sugerată de tablouri de un erotism accentuat, cu acuplări (uneori chiar sub aripi de îngeri), dar şi cu angoasele, nostalgiile, tristeţile implicate. Conjuncţia dintre cele două ca simbol grafic sunt, evident, îngerii, iar ca emoţie transmisă - fragilitatea. La întrebarea de ce şi-a intitulat expoziţia „Pierderea inocenţei”, artistul ne-a răspuns: „Am realizat faptul că am pierdut copilul din mine, partea aceea a copilăriei în care ţi se pare că totul este frumos şi niciodată nu ţi se va întâmpla nimic rău. Am ajuns însă în acel punct al trezirii la realitatea vieţii, când am început să-mi pun multe semne de întrebare". Aşadar artistul ne prezintă în picturile cu temă erotică, tristeţea maturizării, când deplângem că locul mirărilor a fost luat de interogaţii grave. În schimb, în lucrările ludice amintind perioada copilăriei, pictorul abordează culoarea în tonuri optimiste, transmiţând o stare de jubilaţie.Artiştii, pe care Cristi Gaşpar îi admiră în mod deosebit, sunt: Vincent van Gogh, Jean Dubuffet, Joan Mirό, Jean Michel – Basquiat, Henri de Touluse-Lautrec. În creaţiile lui Cristi Gaşpar regăsim, într-adevăr, influenţe din Jean Dubuffet (spontaneitatea primitivă şi admiraţia pentru desenele făcute de copii), Touluse-Lautrec (deformarea personajelor, împingerea lor spre grotesc), Mirό (atât cromatic, cât şi grafic), iar cu Basquiat se întâlneşte în forma de a comunica mesajul plastic: extrem de sentimental, foarte puţin sau deloc raţional, cu gesturi foarte expresive şi mesaj direct. Dincolo de aceste comparaţii, Cristi Gaşpar nu cade în capcana manierismului sau a excesivului livresc, el este autentic în compoziţiile sale pentru că se „pictează pe el însuşi” spunând: „Raţionalul e o componentă foarte mică în arta mea, 80% sunt sentimente. Un tablou este un filmuleţ din viaţa mea, o poveste întreagă.”Au fost voci care au găsit unele asemănări între pictura lui Cristi Gaşpar şi a maestrului Ilie Boca. Tănărul pictor a răspuns acestei păreri, cu căldură: „În Boca văd poveştile bunicilor mei.”La vernisajul din 27 martie, Cristi Gaşpar a fost prezentat de pictorii Vasile Crăiţă-Mândră, Dragoş Burlacu şi Dionis Puşcuţă.Vasile Crăiţă-Mândră: „Pictorul Cristi Gaşpar încalcă cu foarte multă plăcere canoanele şi le încalcă bine. Nu ţine cont de regulile clasice, în nici o privinţă, mai ales în ceea ce priveşte paginarea. Vedem nişte spaţii foarte ample, libere, cu culori deschise, alburile care domină foarte multe suprafeţe şi, într-o mică zonă laterală, foarte mică, se concentrează culoarea şi structura compoziţională.”Dragoş Burlacu: „Cristi Gaşpar este un artist bazat foarte mult pe emoţie şi pe trăire, unul din artiştii foarte buni ai generaţiei noastre, lucrează cu foarte mare plăcere şi cu foarte mare bucurie, fapt care se vede foarte clar din lucrări: când intri în sală, se simte o emoţie pozitivă.”Dionis Puşcuţă: „Cristi Gaşpar este, cred eu, unul din primii zece artişti plastici români tineri şi este o bucurie pentru noi şi o mândrie că o asemenea expoziţie a putut să aibă loc în Bacău.”
Violeta SAVU
http://viosavu.ablog.ro/
articol scris de Violeta Savu in revista ATENEU aprilie 2009
Cristi Gaşpar, tânăr pictor bucureştean, a avut o expoziţie personală în Bacău, pe data de 27 martie 2009, la Galeriile Frunzetti. Cristi se simte legat afectiv de aceste locuri prin prietenia cu artiştii Dragoş Burlacu şi Marius Crăiţă-Mândră, ei având şi numeroase proiecte în comun, cum ar fi „Colonia” sau „E((O”. În Bacău a expus de două ori în 2008, în expoziţiile de grup „Colonia din Bistriţa” şi „Şapte”. Cele două expoziţii au fost prilejuri de bucurie, iar preşedintele Filialei UAP Bacău, Dionis Puşcuţă, nu a ezitat încă de atunci să afirme că pictorul Cristi Gaşpar este unul dintre cei mai buni artişti ai ţării, din generaţia tânără. Cristi Gaşpar a revenit în Bacău pentru că s-a simţit foarte bine primit aici. El ni se dăruieşte pe sine în pânzele expuse, în culori tari, provocatoare, în fragmente uneori dramatice din propria viaţă.Expoziţia se intitulează „Pierderea inocenţei”. Am identificat două universuri complementare: copilăria (simboluri: bunici, animale îndrăgite, insecte, jucării, îngeri) şi maturizarea sugerată de tablouri de un erotism accentuat, cu acuplări (uneori chiar sub aripi de îngeri), dar şi cu angoasele, nostalgiile, tristeţile implicate. Conjuncţia dintre cele două ca simbol grafic sunt, evident, îngerii, iar ca emoţie transmisă - fragilitatea. La întrebarea de ce şi-a intitulat expoziţia „Pierderea inocenţei”, artistul ne-a răspuns: „Am realizat faptul că am pierdut copilul din mine, partea aceea a copilăriei în care ţi se pare că totul este frumos şi niciodată nu ţi se va întâmpla nimic rău. Am ajuns însă în acel punct al trezirii la realitatea vieţii, când am început să-mi pun multe semne de întrebare". Aşadar artistul ne prezintă în picturile cu temă erotică, tristeţea maturizării, când deplângem că locul mirărilor a fost luat de interogaţii grave. În schimb, în lucrările ludice amintind perioada copilăriei, pictorul abordează culoarea în tonuri optimiste, transmiţând o stare de jubilaţie.Artiştii, pe care Cristi Gaşpar îi admiră în mod deosebit, sunt: Vincent van Gogh, Jean Dubuffet, Joan Mirό, Jean Michel – Basquiat, Henri de Touluse-Lautrec. În creaţiile lui Cristi Gaşpar regăsim, într-adevăr, influenţe din Jean Dubuffet (spontaneitatea primitivă şi admiraţia pentru desenele făcute de copii), Touluse-Lautrec (deformarea personajelor, împingerea lor spre grotesc), Mirό (atât cromatic, cât şi grafic), iar cu Basquiat se întâlneşte în forma de a comunica mesajul plastic: extrem de sentimental, foarte puţin sau deloc raţional, cu gesturi foarte expresive şi mesaj direct. Dincolo de aceste comparaţii, Cristi Gaşpar nu cade în capcana manierismului sau a excesivului livresc, el este autentic în compoziţiile sale pentru că se „pictează pe el însuşi” spunând: „Raţionalul e o componentă foarte mică în arta mea, 80% sunt sentimente. Un tablou este un filmuleţ din viaţa mea, o poveste întreagă.”Au fost voci care au găsit unele asemănări între pictura lui Cristi Gaşpar şi a maestrului Ilie Boca. Tănărul pictor a răspuns acestei păreri, cu căldură: „În Boca văd poveştile bunicilor mei.”La vernisajul din 27 martie, Cristi Gaşpar a fost prezentat de pictorii Vasile Crăiţă-Mândră, Dragoş Burlacu şi Dionis Puşcuţă.Vasile Crăiţă-Mândră: „Pictorul Cristi Gaşpar încalcă cu foarte multă plăcere canoanele şi le încalcă bine. Nu ţine cont de regulile clasice, în nici o privinţă, mai ales în ceea ce priveşte paginarea. Vedem nişte spaţii foarte ample, libere, cu culori deschise, alburile care domină foarte multe suprafeţe şi, într-o mică zonă laterală, foarte mică, se concentrează culoarea şi structura compoziţională.”Dragoş Burlacu: „Cristi Gaşpar este un artist bazat foarte mult pe emoţie şi pe trăire, unul din artiştii foarte buni ai generaţiei noastre, lucrează cu foarte mare plăcere şi cu foarte mare bucurie, fapt care se vede foarte clar din lucrări: când intri în sală, se simte o emoţie pozitivă.”Dionis Puşcuţă: „Cristi Gaşpar este, cred eu, unul din primii zece artişti plastici români tineri şi este o bucurie pentru noi şi o mândrie că o asemenea expoziţie a putut să aibă loc în Bacău.”
Violeta SAVU
http://viosavu.ablog.ro/
30 martie 2009
PIERDEREA INOCENTEI - Galeria Frunzetti - Bacau
Cristi Gaspar: “Imi place sa-mi pictez viata”
March 30, 2009
Cristi Gaspar s-a prezentat din nou fara complexe in fata publicului bacaun, la Galeriile “Frunzetti“, cu o expozitie “trasnita”, cu umor, cu o puternica amprenta autobiografica, pe care artistul plastic bucurestean a intitulat-o “Pierderea inocentei”. Ironii in culori tari, care striga de la intrare ca “pictura nu mai este ceva frumos”. Cristi Gaspar e un artist sincer, fara ifose, si ce-a marturisit vineri la vernisaj va spun si voua. Despre expozitie au vorbit la deschidere artistul plastic Vasile Craita Mindra si artistul plastic Dragos Burlacu, fost coleg de facultate al “trasnitului” Gaspar. Expozitia ramine deschisa pina pe 16 aprilie si, daca e sa ma intrebati, merita sa aruncati o geana, macar pentru a tine pasul, informational, cu transformarile viziunilor artistice.
Artistul plastic Dionis Puscuta, presedintele Uniunii Artistilor Plastici, Filiala Bacau:
“Este, zic eu, unul din primii zece artisti plastici români tineri si este o bucurie pentru noi si o mindrie ca aceasta expozitie a putut sa aiba loc”.
Artistul plastic Vasile Craita Mindra:
“Pictorul Cristi Gaspar picteaza foarte interesant, provocator si intotdeauna in alt fel. Este foarte greu de urmarit directia generala a generatiei de sub 45 de ani care se lupta cu foarte multe etape contradictorii. (…) pictura nu mai este ceva frumos, nu mai este o chestiune de estetica, de frumusete, un pariu care tine de calofilie, de placerea privitului. Sint date mai dure, mai consistente si mai contradictorii. Pictorul Gaspar incalca cu foarte multa placere canoanele si le incalca bine, nu tine cont de regulile clasice, in nicio privinta, dar in primul rind in ceea ce priveste “paginarea”. Vedem niste spatii foarte ample, libere, cu culori deschise, alburile care domina foarte multe suprafete si intr-o mica zona laterala, foarte mica, se concentreaza culoarea si structura compozitionala.
Elementele de compozitie, “personajele”, in cazul de fata vacutele si gindaceii, de exemplu, care sint foarte simpatici, ocupa suprafata intr-un mod foarte ciudat, amuzant si inspirat. Dar nu este vorba de obraznicie pentru ca in ultima instanta lucrarile au echilibrul lor final. Are si lucrari de virtuozitate in care demonstreaza ca stie sa manevreze culoarea, sint cele mai asezate spre traditia româneasca a relatiei intre centru si fond dar cele mai multe sint neconventionale, foarte inspirate si putin trasnite, ca sa numim fenomenul. Dar si modul in care invirte culorile este foarte interesant si foarte ciudat, adica se arunca spre culorile evitate de coloristi, are curajul sa scoata violet din tub, neamestecat cu altceva, foloseste crem, culoarea evitat de toti, rozurile, este un maestru in a manevra albul cu negru cu un curaj fantastic.
Cind se intilnesc in acelasi punct, degajarea, jocul, libertatea ludica dar si cu virtuozitatea coloristica, greutatea celui care manevreaza bine si culoarea si elementele de compozitie, se intimpla lucrarea trasnet. Si aici sint patru - cinci lucrari trasnet”.
Artistul plastic Dragos Burlacu:
“Ne cunoastem de foarte mult timp, am fost colegi in facultate, ne stim chiar dinaintea facultatii si intr-un fel am crescut impreuna, cam in fiecare an ne-am vazut, fie cu ocazia unei tabere, fie cu ocazia unei expozitii de-ale noastre. (…) Cristi Gaspar este un artist bazat foarte mult pe emotie si pe traire, unul din artistii foarte buni ai generatiei noastre, lucreaza cu foarte mare placere si cu foarte mare bucurie, lucru care se vede foarte clar din lucrari, cind ati intrat in sala cred ca ati simtit o emotie pozitiva, datorita faptului ca o transmite. Lucrarile lui se nasc intr-un limbaj foarte personal, adica nu respecta nicio regula dar produsul final este o lucrare care poate sta foarte bine alaturi de lucrari clasice. Pot sa spun ca a ajuns intr-un punct important dar nu pe cararile batatorite, adica a luat-o pe cararile lui, pe drumurile lui si a ajuns la niste rezultate remarcabile. El a mai venit in Bacau si va mai veni cu siguranta. V-as sfatui sa pariati pe Gaspar, ca eu am mare incredere in e”l.
Artistul plastic Cristi Gaspar:
“Imi doresc de foarte mult timp sa fac o expozitie in Bacau, din varii motive, unul sentimental, in al doilea rind sala de aici imi place foarte mult, o stiu de multi ani si de mult mi-am dorit sa fac o expozitie. Tot ce vreu sa va spun este ca fiecare lucrare pe care o vedeti, fie ca este mare sau mica pentru mine este un moment din viata mea, nimic nu este gratuit, sint parintii mei, bunicii mei, catelul meu, pisica mea, pestele meu si prietenii mei. Tot ce vedeti sint eu, m-as caracteriza artist autobiograf, imi place sa-mi pictez viata, asta este cel mai important lucru pentru mine.
In sala sint doua proiecte, unul este mai vechi, cel cu orasul si cu animale prin oras, “Micul Paris”, si cel de-al doilea, care pleaca de la teama erotica, spre ingeri, intitulat «Pierderea inocentei». De fapt sint niste simboluri aruncate din mine catre privitor ca o constatare a faptului ca mi-am pierdut copilul din mine. E vorba de momentul cind realizezi nu neaparat ca te-ai maturizat, ci ca in viata nu e asa cum credeai, cu inocenta, ca totul e frumos, si se intimpla si lucruri negative. Am constat chestia asta cu durere si am preferat sa o pun pe o pinza decit sa o tin in suflet.
Eu cred ca arta din ziua de astazi nu mai are treaba cu frumosul, are treaba cu mesajul, cu ce transmite. Cred ca si Grigorescu daca ar fi trait astazi nu putea sa mai faca ce a facut si trebuie sa fim foarte actuali. Luchian n-ar mai fi facut florile care sint, majoritatea, foarte frumoase.Trebuie sa fii foarte actual, pentru ca altfel esti fals. Imi place sa spun lucruri dure, cu un limbaj frumos. Mie nu-mi place sa fac chestii care s-au mai facut. (…) Imi place sa cred ca am o tendinta suprarealista clara, am o influenta neo-expresionista foarte actuala. Si din expresionism, tusa puternica in unele lucrari, pop-art-ul ca putere cromatica. Pentru mine conteaza foarte mult impactul. Sint un tip foarte impulsiv. Ce-mi place sa fac este sa lucrez a la prima”.
Laura Huiban
http://www.farafiltru.net/cristi-gaspar-imi-place-sa-mi-pictez-viata.html
March 30, 2009
Cristi Gaspar s-a prezentat din nou fara complexe in fata publicului bacaun, la Galeriile “Frunzetti“, cu o expozitie “trasnita”, cu umor, cu o puternica amprenta autobiografica, pe care artistul plastic bucurestean a intitulat-o “Pierderea inocentei”. Ironii in culori tari, care striga de la intrare ca “pictura nu mai este ceva frumos”. Cristi Gaspar e un artist sincer, fara ifose, si ce-a marturisit vineri la vernisaj va spun si voua. Despre expozitie au vorbit la deschidere artistul plastic Vasile Craita Mindra si artistul plastic Dragos Burlacu, fost coleg de facultate al “trasnitului” Gaspar. Expozitia ramine deschisa pina pe 16 aprilie si, daca e sa ma intrebati, merita sa aruncati o geana, macar pentru a tine pasul, informational, cu transformarile viziunilor artistice.
Artistul plastic Dionis Puscuta, presedintele Uniunii Artistilor Plastici, Filiala Bacau:
“Este, zic eu, unul din primii zece artisti plastici români tineri si este o bucurie pentru noi si o mindrie ca aceasta expozitie a putut sa aiba loc”.
Artistul plastic Vasile Craita Mindra:
“Pictorul Cristi Gaspar picteaza foarte interesant, provocator si intotdeauna in alt fel. Este foarte greu de urmarit directia generala a generatiei de sub 45 de ani care se lupta cu foarte multe etape contradictorii. (…) pictura nu mai este ceva frumos, nu mai este o chestiune de estetica, de frumusete, un pariu care tine de calofilie, de placerea privitului. Sint date mai dure, mai consistente si mai contradictorii. Pictorul Gaspar incalca cu foarte multa placere canoanele si le incalca bine, nu tine cont de regulile clasice, in nicio privinta, dar in primul rind in ceea ce priveste “paginarea”. Vedem niste spatii foarte ample, libere, cu culori deschise, alburile care domina foarte multe suprafete si intr-o mica zona laterala, foarte mica, se concentreaza culoarea si structura compozitionala.
Elementele de compozitie, “personajele”, in cazul de fata vacutele si gindaceii, de exemplu, care sint foarte simpatici, ocupa suprafata intr-un mod foarte ciudat, amuzant si inspirat. Dar nu este vorba de obraznicie pentru ca in ultima instanta lucrarile au echilibrul lor final. Are si lucrari de virtuozitate in care demonstreaza ca stie sa manevreze culoarea, sint cele mai asezate spre traditia româneasca a relatiei intre centru si fond dar cele mai multe sint neconventionale, foarte inspirate si putin trasnite, ca sa numim fenomenul. Dar si modul in care invirte culorile este foarte interesant si foarte ciudat, adica se arunca spre culorile evitate de coloristi, are curajul sa scoata violet din tub, neamestecat cu altceva, foloseste crem, culoarea evitat de toti, rozurile, este un maestru in a manevra albul cu negru cu un curaj fantastic.
Cind se intilnesc in acelasi punct, degajarea, jocul, libertatea ludica dar si cu virtuozitatea coloristica, greutatea celui care manevreaza bine si culoarea si elementele de compozitie, se intimpla lucrarea trasnet. Si aici sint patru - cinci lucrari trasnet”.
Artistul plastic Dragos Burlacu:
“Ne cunoastem de foarte mult timp, am fost colegi in facultate, ne stim chiar dinaintea facultatii si intr-un fel am crescut impreuna, cam in fiecare an ne-am vazut, fie cu ocazia unei tabere, fie cu ocazia unei expozitii de-ale noastre. (…) Cristi Gaspar este un artist bazat foarte mult pe emotie si pe traire, unul din artistii foarte buni ai generatiei noastre, lucreaza cu foarte mare placere si cu foarte mare bucurie, lucru care se vede foarte clar din lucrari, cind ati intrat in sala cred ca ati simtit o emotie pozitiva, datorita faptului ca o transmite. Lucrarile lui se nasc intr-un limbaj foarte personal, adica nu respecta nicio regula dar produsul final este o lucrare care poate sta foarte bine alaturi de lucrari clasice. Pot sa spun ca a ajuns intr-un punct important dar nu pe cararile batatorite, adica a luat-o pe cararile lui, pe drumurile lui si a ajuns la niste rezultate remarcabile. El a mai venit in Bacau si va mai veni cu siguranta. V-as sfatui sa pariati pe Gaspar, ca eu am mare incredere in e”l.
Artistul plastic Cristi Gaspar:
“Imi doresc de foarte mult timp sa fac o expozitie in Bacau, din varii motive, unul sentimental, in al doilea rind sala de aici imi place foarte mult, o stiu de multi ani si de mult mi-am dorit sa fac o expozitie. Tot ce vreu sa va spun este ca fiecare lucrare pe care o vedeti, fie ca este mare sau mica pentru mine este un moment din viata mea, nimic nu este gratuit, sint parintii mei, bunicii mei, catelul meu, pisica mea, pestele meu si prietenii mei. Tot ce vedeti sint eu, m-as caracteriza artist autobiograf, imi place sa-mi pictez viata, asta este cel mai important lucru pentru mine.
In sala sint doua proiecte, unul este mai vechi, cel cu orasul si cu animale prin oras, “Micul Paris”, si cel de-al doilea, care pleaca de la teama erotica, spre ingeri, intitulat «Pierderea inocentei». De fapt sint niste simboluri aruncate din mine catre privitor ca o constatare a faptului ca mi-am pierdut copilul din mine. E vorba de momentul cind realizezi nu neaparat ca te-ai maturizat, ci ca in viata nu e asa cum credeai, cu inocenta, ca totul e frumos, si se intimpla si lucruri negative. Am constat chestia asta cu durere si am preferat sa o pun pe o pinza decit sa o tin in suflet.
Eu cred ca arta din ziua de astazi nu mai are treaba cu frumosul, are treaba cu mesajul, cu ce transmite. Cred ca si Grigorescu daca ar fi trait astazi nu putea sa mai faca ce a facut si trebuie sa fim foarte actuali. Luchian n-ar mai fi facut florile care sint, majoritatea, foarte frumoase.Trebuie sa fii foarte actual, pentru ca altfel esti fals. Imi place sa spun lucruri dure, cu un limbaj frumos. Mie nu-mi place sa fac chestii care s-au mai facut. (…) Imi place sa cred ca am o tendinta suprarealista clara, am o influenta neo-expresionista foarte actuala. Si din expresionism, tusa puternica in unele lucrari, pop-art-ul ca putere cromatica. Pentru mine conteaza foarte mult impactul. Sint un tip foarte impulsiv. Ce-mi place sa fac este sa lucrez a la prima”.
Laura Huiban
http://www.farafiltru.net/cristi-gaspar-imi-place-sa-mi-pictez-viata.html
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
Postări
