Art Basel, cel mai mare târg de artă contemporană, a fost vizitat timp de cinci zile de peste 60.000 de colecţionari, galerişti, comisari de expoziţii şi iubitori de artă. Dacă New York rămâne cel mai important centru al vânzărilor la licitaţie, Basel este centrul vânzărilor particulare, realizate de galerii din toată lumea. 10.000 de opere de artă, semnate de aproximativ 2.500 de artişti, propuse de peste 300 de galerii din 37 de ţări şi preţuri cuprinse între câteva sute şi câteva milioane de euro fac dificilă şi vizitarea, şi alegerea unei piese pentru achiziţie. Toate formele de exprimare artistică sunt reprezentate: pictură, desen, gravură, sculptură, instalaţie, fotografie, performance şi artă video. Creaţiile artiştilor tineri stau alături de capodopere ale maeştrilor, oferind o imagine cuprinzătoare a artei secolelor XX şi XXI.
Târgul de la Basel rămâne cel mai bogat şi cel mai selectiv dintre toate manifestările de acest fel destinate artei moderne şi contemporane.
Născut acum patru decenii, târgul atrage în fiecare an, în iunie, "gotha" colecţionarilor. Succesul lui se datorează unei politici drastice de selecţionare. Expozanţii, fie ei cunoscuţi de mulţi ani sau abia apăruţi pe piaţă, sunt trecuţi prin sită la fiecare ediţie şi participarea lor este pusă în discuţie dacă propunerea este considerată nesemnificativă din punct de vedere calitativ. Anul acesta, din 1.100 de galerii candidate au fost acceptate numai 300. Candidaturile fac obiectul unui examen minuţios din partea codirectorilor târgului, Marc Spiegler şi Anette Schönholzer, care străbat lumea tot timpul anului în căutare de noutăţi în toate domeniile, de la stampă la instalaţii monumentale
Pe primul loc, ca prezenţă, s-a situat Europa, cu 197 de negustori, urmată de SUA cu 72. Din Franţa şi Mare Britanie au venit 27 de galerii. China şi Rusia, intrate recent pe piaţa de artă, au fost prezente doar cu trei, respectiv o galerie. Dintre participanţi s-au remarcat parizienii Kamel Mennour, cu opere de Zona Friedman şi Lili Reynaud-Dewar, şi Nathalie Obadia, care a prezentat în categoria "Art Unlimited" o instalaţie de Agnès Varda. Bruxellezul Baronian-Francey a propus lucrări de Tony Oursler, Benoit Platéus şi Chris Johanson. Tot în prima linie a ofertelor s-au situat Galeria i8 din Reykjavik, Nicolas Krupp din Basel, Simon Lee din Londra, Sies+Höke din Düsseldorf, Taka Ishii din Tokyo şi Tucci Russo din Torino.
"Chiar dinozaurii vin să se adape la Basel"
Anul acesta, o nouă secţiune, "Art Feature", a amplificat zona ce includea deja Art Unlimited, platformă a proiectelor "XL", şi "Art Statement", expoziţii personale ale unor artişti pe cale de afirmare. Peste 20 de galerişti au devenit curatori, subliniind confruntările inedite, cum ar fi dialogul între "Turner-ul norvegian" Peder Balke şi artiştii contemporani, la "Standard" din Oslo, sau organizând expoziţii monografice - "Saâdane Afif", premiul Duchamp 2009, la Mehdi Chouakri din Berlin. Pentru prima sa apariţie, "la cererea târgului şi pentru a arăta clienţilor tineri că secolul al XVIII-lea există", precizează Bill Pallot într-o pledoarie pro domo, ilustra galerie Didier Aaron a expus 20 de piese de primă mână, ilustrând filiaţia formelor până la designul contemporan. "Chiar dinozaurii vin să se adape la Basel", scria jurnalistul francez Alexandre Crochet.
De o ţinută specială ca modalitate de prezentare, Galeria "1900-2000" a avut un stand antologic, propunând în principal opere suprarealiste, în scenografia semnată de artiştii Hiroshi Sugimoto et Joseph Kosuth.
Printre artiştii moderni cei mai apreciaţi s-au numărat Dan Flavin (1933-1996), cu o instalaţie de tuburi de neon, care n-a mai fost expusă din 1969 şi care a fost reconstituită de galeria newyorkeză David Zwirner, expusă în "Art Unlimited", dedicată operelor monumentale.
Punctul central de interes al târgului de la Basel este Holul nr. 2. La parter vizitatorul intra într-un adevărat muzeu, cu pânze ale celor mai importanţi maeştri ai secolului XX. Au fost propuse lucrări de Picasso, printre care un "Arlechin machiindu-se" din 1905 şi desene, piese de Braque, Giacometti, Léger, Dubuffet, Picabia, Tapiès, Soulages, Rebecca Horn. Dintre artiştii mai apropiaţi de zilele noastre au fost bine reprezentaţi Basquiat, Boltanski şi Paul McCarthy. La primul etaj se aflau galeriile cu operele cele mai îndrăzneţe şi cu preţuri ceva mai abordabile
Printre artiştii cu experimentele cele mai recente a atras atenţia Sergio Prego, care a propus vizitatorilor să intre într-un tub digestive din plastic. Zona Friedman a imaginat un "Oraş spaţial", Dora Garcia şi-a prezentat foştii amanţi în "Cuplu la distanţă", Zhang Huan a realizat un gigantic "Erou nr.1" şi Tim Rollins a satirizat politicienii într-o "Ferma animalelor" care aminteşte de Bosch.
Pentru prima dată, anul acesta s-a organizat o secţiune pentru street art. În sfârşit, târgul a oferit proiecţii de film de artă şi sesiuni de conferinţe.
O secţiune importantă a fost dedicată designului, iar şapte târguri "off" au fost deschise în diferite locuri din Basel. Muzeele s-au pregătit şi ele pentru invazia de vizitatori, excepţionale fiind retrospectiva Jean-Michel Basquiat de la Fundaţia Beyeler şi expoziţia Gabriel Orozco de la Kunstmuseum.
În pofida crizei, piaţa de artă particulară pare să se fi redresat, cel puţin parţial, după cum a declarat presei Marc Speigler, codirector al târgului. "Pentru noi, criza a determinat o creştere a calităţii", a explicat el. Aserţiunea lui a fost demonstrată la numai câteva ore de la deschiderea târgului, când se vânduseră deja un Picasso şi un Joan Miro, dar şi un Andy Warhol.
http://www.cotidianul.ro/117793-Regele_targurilor_de_arta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu