Radu Gabrea a fost decorat de statul german „pentru meritele sale deosebite în relaţiile culturale germano-române şi, în special, pentru contribuţia sa artistică la înţelegerea istoriei germano-române".
Printre cei care au fost invitaţi pentru a-i fi alături sărbătoritului, în acest moment omagial, s-au aflat personalităţi precum: jurnalistul Emil Hurezeanu, criticul de artă Mihai Oroveanu, director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană, istoricul de film şi profesorul Manuela Cernat, dirijorul Răsvan Cernat, jurnalistul Grigore Cartianu.
Distincţia acordată de preşedintele german lui Radu Gabrea este una de maximă importanţă, puţini români, printre care Andrei Pleşu, putându-se lăuda cu o astfel de onoare; de altfel, statul german este mult mai „zgârcit " cu astfel de decoraţii decât cel francez, de pildă. Departe de a fi un moment oficial şi arid, ceremonia de decernare a fost alertă şi urmărită cu mare interes de cei prezenţi, datorită sclipitoarelor discursuri ale ambasadorului Germaniei şi al lui Radu Gabrea.
„Prin intermediul imaginilor în mişcare aţi contribuit la depăşirea şi asumarea trecutului de către noi toţi. Fără să relativizaţi sau să înfrumuseţaţi, v-aţi apropiat subtil şi atent de implicarea germanilor şi a românilor în regimuri nedrepte", a punctat ambasadorul Andreas von Mettenheim, referindu-se la personalitatea celui onorat, în acest mod, de statul german.
Regizorul Radu Gabrea este unul dintre cei care nu au acceptat tăcerea asupra ororilor istoriei, dintre cei care au vorbit pentru ca acestea să nu fie uitate, iar Excelenţa Sa nu s-a „sfiit" să fie actual şi mai puţin „diplomat", exprimându-şi speranţa ca evenimentele în curs din Libia să nu fie ocultate şi trecute sub tăcere.
Discursul de acceptare al lui Radu Gabrea - citit de acesta într-o germană impecabilă - i-a ţinut, pur şi simplu, cu sufletul la gură pe cei care au avut şansa să-l asculte. Cu un remarcabil talent literar, Radu Gabrea şi-a istorisit povestea propriei vieţi, precum şi pe cea a părinţilor săi, punând accentul pe permanenta sa legătură cu Germania şi cu limba germană. Povestea personală este proiectată pe fundalul istoric, trasând, în maniera marilor fresce literare sau cinematografice, dinamica unuia dintre cele mai zbuciumate secole ale omenirii.
Tatăl cineastului este român, mama sa (născută Lehrmann) este de etnie germană, iar Radu Gabrea a locuit în Germania, începând din 1974, peste 20 de ani, unde a lucrat ca inginer, dar a şi realizat câteva dintre cele mai bune pelicule ale sale. „Seara de astăzi este pentru mine totodată un semn
"Viaţa tânărului Radu s-a desfăşurat mereu între doi poli: o Patrie a Tatălui (Vaterland), română, şi o a doua Patrie, a Mamei, germană."
Radu Gabrea
regizor
Cunoscător profund al lui Fassbinder şi
Radu Gabrea este autorul multor filme care au făcut istorie, dintre care câteva considerate capodopere: „Prea mic pentru un război
Ca reacţie la cenzurarea sa de către Ceauşescu personal, a plecat în Germania în 1974, unde a realizat şi „Nu te teme, Jacob!" (ecranizare după „O făclie de Paşte"). În anul 1986 şi-a dat teza de doctorat despre Werner
sursa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu