Follow by Email

duminică, 1 mai 2011

Prima Expozitie Universala. Google saluta cei 160 ani de la acest eveniment mondial

Google schimba desenul de inceput pentru a sarbatori 160 de ani de la deschidere primei expozitii. Cel mai mare motor de cautare saluta initiativa de atunci printr-un logo extrem de interesant. Daca veti incerca sa va plimbati cu mausul pe pictograma veti descoperi o lupa care mareste fiecare parte din desen.

Anglia organizeaza in 1851 prima expozitie universala. Atunci se ridica South Kensington Museum, devenit mai apoi Muzeul de Stiinte. Romanii sunt si ei prezenti.

Cei din Tara Romaneasca trimit o modesta serie de produse agricole si industriale. Cei din Moldova - mostre agricole autohtone, tiparituri si litografii, intre care si o harta a tinuturilor locuite de romanii din afara Moldovei si un atlas lingvistic.

In 1855, organizeaza Franta o expozitie universala, cand se construieste Palatul Industriilor de pe Champs Elysees. Romanii din Principate, sub ocupatie austriaca, nu participa. Vor s-o faca in 1862, cand Anglia organizeaza o alta expozitie universala, dar cer, prin reprezentantul roman la Londra, Vasile Alecsandri, obtinerea unui pavilion separat de cel al Imperiului Otoman.

Imperiul se opune, invocand statutul juridic al Principatelor Unite, aflate sub suveranitatea sa, si are castig de cauza.

La Expozitia Universala de la Paris, din aprilie 1867, cererea romanilor de a expune separat de otomani are succes. Li se concede un spatiu de circa 1.000 de metri patrati, pe care o comisie princiara, condusa de Al. Odobescu, organizeaza expozitia Romaniei (la ideea lui Ambroise Bandry, arhitectul francez insarcinat sa se ocupe de pavilionul romanesc, in toate documentele Expozitiei este trecut numele de Romania, in loc de Principatele Unite).

Pentru edificarea pavilionului nostru, se foloseste ca model biserica de la Curtea de Arges (ideea lui Al. Odobescu, preluata de Bandry). Se expun picturi, un album cu 60 de planse cu imagini de manastiri si domnitori, intre care si portretul lui Carol I, realizat de Verussi si Szathmary, colectii de mamifere, pasari, minerale, tesaturi, broderii, scoarte din toate zonele romanesti, toate produsele pamantului romanesc, o colectie completa de costume nationale.

Succesul acestei prezente nu e mare (doar 3 medalii de aur, 9 de argint, 35 de bronz si 38 de mentiuni, din 19.776 cate se acorda, din care francezii iau 51%). Doar Tezaurul de la Pietroasa obtine un veritabil succes (de altfel este si cerut pentru a fi expus la South Kensington din Londra pana in primavara lui 1868).


Lumea germana raspunde succeselor expozitionale ale francezilor si englezilor organizand la Viena, intre mai si octombrie 1873, o mare expozitie universala, la care este invitata si Romania (in urma tratativelor purtate de P.P. Carp, reprezentantul nostru in capitala Austriei, Romania este acceptata cu un spatiu separat de cel al Imperiului Otoman). Se expun tot felul de produse ale industriilor, materii prime, produse ale industriei casnice si ale artei populare, antichitati, tezaurul de la Pietroasa, tablouri ale lui Th. Aman, obiecte de cult ortodox din bisericile romanesti... Domnitorul Carol si sotia sa Elisabeta viziteaza de cateva ori expozitia, insotiti de Franz Josef si de arhiducii Austriei (Romania intra in lumea germana - si nu numai - prin familia domnitoare). Cu cei 1.498 de expozanti ai sai, Romania obtine 237 de recompense si este invitata sa participe si la expozitia pe care Parisul o organizeaza in 1878. Nu o face, pentru ca tocmai isi incheiase participarea la Razboiul de Independenta.(zf.ro)

La expoziţia de la Paris din 1881 fusese prezentat un aerostat propulsat cu ajutorul unui motor electric

Alexandru Ciurcu şi Just Buisson propun ca în locul motorului electric să se utilizeze un motor cu reacţie şi chiar obţin un prim brevet din Franţa prin care se prevede posibilitatea zborului cu reacţie. Pentru a demonstra viabilitatea propunerii lor, cei doi prieteni au proiectat şi construit un motor bazat pe forţa de propulsie generată de combustia unor gaze într-o cameră de combustie de mici proporţii. Motorul consta dintr-un recipient de 2 litri, care avea un orificiu cu diametrul de 3 mm. Prin combustia gazelor presiunea din interiorul recipientului se ridica la 10 – 15 atmosfere.

Alexandru Ciurcu a încercat să-i intereseze pe experţii Ministerului de Război al Franţei cu privire la noua tehnologie. La data de 13 august 1886, cei doi inventatori au experimentat motorul lor pentru prima oară în public montându-l pe o barcă şi navigând pe Sena în contra curentului. Un grup de experţi ai acestui minister au participat la această primă experienţă a motorului. Această experienţă este considerată a fi prima dată când o ambarcaţiune a fost propulsată de un motor cu reacţie.

Un articolul din revista „La Nature” prezintă descrierea experimentului de către Gustave Maurouard, directorul Fabricii de praf de puşcă de la Sevran-Livry, care asista din partea Ministerului de Război la experienţă:

„Imaginaţi-vă o rachetă pentru artificii montată orizontal, la spatele unui vehicul, de exemplu al unei ambarcaţiuni sau sub nacela unui balon, astfel încât gazul produs prin arderea puternică, dar lentă a încărcăturii de praf exploziv să poată scăpa liber în atmosferă la spatele vehiculului. Imaginaţi-vă acum că această rachetă este montată în interiorul ţevii unui tun, îndreptat şi el spre spatele vehiculului. În momentul aprinderii rachetei, gazul va fi evacuat cu forţă prin gura tunului. Aceasta va produce o reacţie în interior şi un recul al tunului în direcţie opusă celei în care gazele sunt evacuate în partea din spate.

Dacă, de exemplu, tunul ar fi montat pe o ambarcaţiune, forţa de recul ar fi transmisă ambarcaţiunii, determinând avansarea acesteia, datorită exclusiv forţei jetului format de gazul evacuat. Ambarcaţiunea înaintează fără a utiliza nici elice, nici roţi cu zbaturi, nici vâsle. Singura diferenţă este că, în locul tunului, inventatorii au utilizat un cilindru în interiorul căruia ard un amestec combustibil brevetat pe care l-au creat şi care poate arde într-un spaţiu închis, producând o cantitate mare de gaz, fără a lăsa reziduuri solide. Cilindrul are un mic orificiu, îndreptat spre partea din spate a vehiculului, având rolul de a controla gazele evacuate din cilindru.

Deschiderea orificiului poate fi modificată în timpul funcţionării printr-o vană fluture reglabilă manual, astfel încât să micşoreze sau să mărească deschiderea prin care sunt evacuate gazele. Forţa gazelor evacuate produce un zgomot mare şi ambarcaţiunea se mişcă continuu în sens opus celui în care sunt evacuate gazele

Dispozitivul este de fapt o rachetă care zboară şi care antrenează obiectul de care este ataşată. Inventatorii au reuşit să înainteze pe Sena împotriva curentului pentru o durată de 12 – 15 minute”

Inventatorii şi-au brevetat invenţia, obţinând brevetul francez cu nr. 179001/12 octombrie 1886 pentru Ambarcaţiune cu reacţie – Motor cu reacţie. Ulterior invenţia a fost brevetată şi în Germania (Nr. 39964/1886), Regatul Unit (Nr. 8182/1887), Belgia (Nr. 77755/1887), Italia (Nr. 21863/1887) şi S.U.A. (1888).

Romania participa si ea la expozitie

O buna prezenta o au romanii la Expozitia de la Paris din 1889 (aceea care ne lasa Turnul Eiffel), cu un comitet condus de George Bibescu. La pavilioanele Romaniei, realizate de arh. Ion Mincu, ajutat de Paul Gottereau si de Le Coeur, sunt expuse produse industriale, produse agricole, arte frumoase si este deschis un restaurant romanesc (pentru prima data cu mititei si lautari, care se bucura de un enorm succes). Rezultatul: 278 de premii si medalii. Iar buna scriere a lui G. Bibescu, Notice sur la Roumanie, lasa tuturor participantilor la Expozitie o amintire durabila despre Belgia Orientului, inviorata si de vioara lui Cristache Ciolac (un scurtcircuit lasa expozitia in bezna tocmai cand vine presedintele francez Loubet, iar orchestrele nu mai pot canta dupa note imnul manifestarii. Se aude insa in intuneric vioara cristalina a lui Ciolac. Artistul roman nu canta dupa note, pentru ca nu le stia. El invatase imnul dupa ureche. Si minunea s-a facut) 11 ani mai tarziu, la Marea Expozitie Universala, tot de la Paris, Romania are patru pavilioane, cel regal, restaurantul, chioscul tutunului si pavilionul petrolului. Exponatele demonstrau convingator apartenenta romanilor la civilizatia europeana si prezentul lor datator de mari sperante sub o dinastie foarte intreprinzatoare ca aceea a lui Carol I. In 1900, exponatele romanesti iau 1.090 de premii si locul 10 intre cele 41 de tari participante. Romania e prezenta si la expozitiile universale belgiene de la Bruxelles (1897) si Liege, din 1905, si, totodata, la Expozitia Universala de la Roma, din 1911. Demonstra cu aceste participari ca era un stat dinamic si ca Europa se extinsese durabil si la Gurile Dunarii.

Obiceiul organizarii expozitiilor universale a fost initiat in Europa in spatiul germanic. La 1844, in Berlin, se inaugureaza o expozitie unde vin toate statele germane. O si mai larga participare o aduce expozitia de la Londra, din mai 1851, la care sunt prezenti 1.700 de expozanti din Anglia, Franta, Austria, Belgia si SUA.

Se organizau competiţii cu diverse teme şi se confereau premii care însemnau automat prestigiu, iar activitatea are un atât de mare succes şi impact, încât în 1928 se creează un organism internaţional: Biroul de Expoziţii Internaţionale, care funcţionează şi în prezent şi care în afara expoziţiilor mondiale organizează anual şi alte numeroase expoziţii internaţionale tematice.

Expoziţiile mondiale s- au organizat începând de la mijlocul sec al XIX- lea:

1851, Londra, Marea Britanie
1855, Paris, Franţa
1861, Metz, Franţa
1862, Londra, Marea Britanie
1867, Paris, Franţa
1872, Lyon, Franţa
1873, Viena, Austria
1876, Philadelphia, Statele Unite
1878, Paris, Franţa
1880, Melbourne, Australia
1885, Anvers, Belgia
1888, Barcelona, Spania
1889, Paris, Franţa
1893, Chicago, Statele Unite
1894, Anvers, Belgia
1897, Bruxelles, Belgia
1900, Paris, Franţa
1904, Saint Louis, Statele Unite
1905, Liège, Belgia
1906, Milano, Italia
1909, Nancy, Franţa
1910, Bruxelles, Belgia
1911, Charleroi, Belgia
1913, Gand, Belgia
1914, Lyon, Franţa
1915, San Francisco, Statele Unite
1929, Barcelona, Spania
1930, Anvers, Belgia
1930, Liège, Belgia
1933, Chicago, Statele Unite
1935, Bruxelles, Belgia
1936, Stockholm, Suedia
1937, Paris, Franţa
1938, Helsinki, Finlanda
1939, Liège, Belgia
1939, New York, Statele Unite
1947, Paris, Franţa
1949, Stockholm, Suedia
1949, Port-au-Prince, Haïti
1949, Lyon, Franţa
1951, Lille, Franţa
1953, Ierusalim, Israel
1953, Roma, Italia
1954, Napoli, Italia
1955, Torino, Italia
1955, Helsingborg, Suedia
1956, Beit Dagan, Israel
1957, Berlin, Germania
1958, Bruxelles, Belgia
1961, Torino, Italia
1962, Seattle, Statele Unite
1964-1965, New York, Statele Unite
1965, Munchen, Germania
1967, Montréal, Canada
1968, San Antonio, Statele Unite
1970, Osaka, Japonia
1971, Budapesta, Ungaria
1974, Spokane, Statele Unite
1975, Okinawa, Japonia
1981, Plovdiv, Bulgaria
1982, Knoxville, Statele Unite
1984, Nouvelle-Orléans, Statele Unite
1985, Tsukuba, Japonia
1985, Plovdiv, Bulgaria
1986, Vancouver, Canada
1988, Brisbane, Australia
1991, Plovdiv, Bulgaria
1992, Sevilla, Spania
1992, Genova, Italia
1993, Taejon, Coreea de Sud
1998, Lisabona, Portugalia
2000, Hanovra, Germania
2005, Aichi, Japonia
2008, Saragossa, Spania
2010, Shanghai, China

Se vor organiza in

2012, Yeosu, Coreea de Sud
2015, Milano Italia
2016, Antalya,Turcia
2017, Liège (Belgia) sau Edmonton (Canada)

sursa




















Niciun comentariu: