Vezi cele mai frumoase cladiri facute de arhitectii romani in 2010-2011

Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor a premiat, joi, in cadrul concursului Anuala de Arhitectura Bucuresti, cele mai frumoase cladiri realizate in perioada 2010-2011. Desi sunt proiectate de arhitecti bucuresteni, majoritatea cladirilor premiate se afla in tara.

Premiul la sectiunea arhitectura social-culturala a fost castigat de o pensiune din Doftana, iar la sectiunea arhitectura-locuinte, de un imobil realizat in Voluntari. Premiul sectiunii restaurare s-a dus in Prahova, pentru reabilitarea conacului Bertola. Numai premiul presedintelui OAR Bucuresti a ramas in Capitala, fiind castigat de o cladire de locuinte construita pe strada Batistei.

Anuala de arhitectura Bucuresti a ajuns la a IX-a editie. La concurs au fost inscrise 160 de proiecte. Proiectele inscrise in competitie sunt expuse in perioada 7-17 iulie la sala Dales.

Vezi premiantii celor 10 sectiuni din concurs.

• Sectiunea arhitectura / social-culturale

Proiect castigator: Pensiune turistica Atra Doftana, arhitectii Bogdan Babici si George Maftei;
Nominalizare: Pavilionul vizitatorilor si interpretarii, arhitecti Roxana Rosca, arh. Marius Calin;

• Sectiunea arhitectura / locuinte

Proiect castigator: Extindere, supraetajare si remodelare locuinta, arh. Rovana Karina Moga Gheorghe, Juan Carlos Negretti;
Nominalizare: Extindere locuinta – str. Barcianu nr.2, arh. Remus Harsan, arh. Dragos Perju, arh. Karoly Nemes, arh. Crina Ioana Popescu;

• Sectiunea amenajari interioare

La aceasta sectiune au fost acordate trei mentiuni de onoare:
1. Proiect PV_BV, arh. Justin Baroncea;
2. Proiect “em” arh. Roger - Oliviu Pop, Alex Adam, Monika Koryczan;
3. Scenografie pentru „Hedda Gabler” de Henrik Ibsen, arh. Irina Moscu;

• Sectiunea restaurari

Proiect castigator: Reabilitarea conacului Bertola, arh. Cristina Constantin;
Nominalizari:
1. Refacerea pavajelor din Cetatea Sighisoara, arh. Iulius Cristea;
2. Reabilitare si modernizare port turistic, arh. Raluca Mihaela Tempea;

• Sectiunea studii si proiecte

La aceasta sectiune, proiectul Magic Blocks, realizat de Justin Baroncea a primit mentiune de onoare;

• Sectiunea carte de arhitectura

Proiect castigator: "Evacuarea fantomei, "arh. Cristian - Daniel Borcan, arh. Alexandru Axinte;
Nominalizari:
1."Bucurestiul european", arh. Bogdan Andrei Fezi;
2. "Vise despre case", arh. Eliza Yokina;

• Sectiunea imagine de arhitectura / fotografie

Premiul sectiunii a fost castigat de imaginile "Alb negru. Constructii de lumina", arh. Cosmin Dragomir;

• Sectiunea proiecte de diploma

Premiul sectiunii proiecte de proiectul "Scoala de munte", Transfagarasan, jud. Arges, România, autor: Ana – Daniela Tanase.

• Premiul Presedintelui Filialei

Proiect castigator: Imobil de locuinte – str. Batistei nr. 34, arh. Lilian Captari;
Nominalizare: Banca Nationala a României – cronica restaurarii palatului vechi, arh. Cristina - Gabriela Turlea;

• Premiul Opera Omnia a fost decernat arhitectului Zoltan Takas.

sursa

Arhitectura contemporata romaneasca

Topul arhitecturii contemporane romanesti, de calitate. Episodul 1 - ansamblu de 20 de milioane de euro pe malul marii

de Catiusa Ivanov HotNews.ro

V-ati saturat de case vopsite in culori care va strepezesc dintii sau, dimpotriva, in ternele nuante de gri? Dar de imobilele-kitsch cu leul la poarta, arcade si colonite? Incepand de astazi, HotNews.ro prezinta constructii moderne concepute de arhitecti romani, care ar avea loc in orice oras european. E drept, nu sunt multe astfel de lucrari si putina lume le stie, fiindca majoritatea sunt ascunse pe stradute laturalnice si nu apar decat la concursurile de arhitectura. Ele insa exista si merita sa fie cunoscute de toata lumea. In primul episod va prezentam un ansamblu rezidential din Constanta.



Ansamblul Spectrum

Functiune: Ansamblu rezidential;
Oras: Constanta;
Arhitect: Mario Kuibus, ReAct Now Studio;
Beneficiar: Five Holding;
Suprafata construita: circa 30.000 mp;
An finalizare: 2010;
Cost investitie: 20 milioane euro (inclusiv terenul);

In fiecare zi vedem cum se ridica blocuri de locuinte galbene sau portocalii, cu balcoane si ferestre aliniate dupa aceeasi regula, banale, plictisitoare, fara nici o diferenta fata de cele ridicate pe vremea lui Ceausescu. Ba cateodata, in fata unor “capodopere contemporane”, ajungem sa spunem ca blocurile comuniste erau mai frumoase.

In Golful Pescariei din Constanta, pe malul marii, intre blocuri comuniste, cu termopane de zece feluri si mansarde acoperite cu tabla, a aparut in 2009 un cartier de blocuri mai aparte. Proiectat de arhitectul Mario Kuibus impreuna cu echipa sa, cartierul "Spectrum" eclipseaza tot ce este in jur si arata ca se poate si altfel. Ansamblul este alcatuit din 5 blocuri de cate 12 etaje, adapostind 136 de apartamente.

“In acest loc special amplasarea unor <> a aparut ca o tema extraordinara. Observand locul dinspre uscat si dinspre mare, iti dai seama ca situatiile sunt total diferite. Daca dinspre uscat marea e plina de intensitate si maretie, nu acelasi lucru puteam spune si despre vecinatatea cu faleza construita, unde un mix de case si blocuri construite in diverse perioade de timp, fara valoare si personalitate, dau locului o senzatie de saracie, tristete, lipsa de optimism sau curaj”, spune arhitectul despre imprejurimi.

Cum s-au nascut “strajerii”

Functional, cladirile adapostesc apartamente care au livingurile si terasele pozitionate inspre fatadele spectral, spre mare, si dormitoarele pe partea cu fatadele argintii, spre uscat.

Arhitectul spune ca o mare parte din meritul realizarii acestui ansamblu il poarta beneficiarul: “Beneficiarul nu a vrut ca acest ansamblu sa fie o speculatie imobiliara. Ceea ce vedeti acum este in mare parte meritul dezvoltatorului care a urmarit laudabil, indeaproape, povestea proiectului pana la finalizare”.

Gheorghe Oancea, cel care a investit in aceste constructii, spune ca in primul rand a facut ceea ce a facut datorita amplasamentului: “Locatia necesita un ansamblu rezidential de lux, pentru oameni cu bani. Ne-am gandit la oameni de afaceri care isi muta business-ul aici si la oameni cu bani care doresc o locuinta de vacanta".

Nota Redactiei: La finalul serialului, HotNews.ro va initia un sondaj pentru ca cititorii sa aleaga cea mai frumoasa constructie

sursa

Cum ar putea arata lumea in viitor. Orasele pe verticala. FOTO

Populatia lumii este in crestere, iar resursele naturale sunt din ce in ce mai reduse. Astfel, tot mai multi arhitecti, printre care si romanul Dimitrie Andrei Stefanescu, se gandesc la construirea pe verticala, nu pe orizontala.

Si nu se rezuma doar la proiectarea de locuinte, ci si de ferme, platforme de energie bio sau orase zgarie-nori, dovedind ingeniozitate.

Imaginile de mai jos ar putea sa fie o privire asupra a ceea ce se va intampla in viitor cu omenirea, pentru ca ele ilustreaza idei cu adevarat inovatoare despre cum oamenii ar putea reinventa peisajul urban.

Unul dintre aceste proiecte indraznete este o constructie din lemn laminat, plasata in inima Amazonului. Este un concept la care si-au adus aportul romanul Dimitrie Andrei Stefanescu, Tomas Kozelsky si Patrick Bedarf. Zgarie-norul din lemn laminat este „dedicat” Brazilei, tara puternic afectata de masive defrisari.

Ducem cumva dorul pajistilor verzi de altadata si a vietii la tara? Aceasta cladire reinvie toate acestea, cel putin din punct de vedere al fermierului dornic de munca. Lee Dongjin, Park Jinkyu si Lee Jeongwoo au proiectat o ferma pe verticala pentru sud-coreeni, cu platforme de iarba verde asezate in spirala.








Rochambeau Cyrille, Bertin Joel, Herizo Randrianarison si-au imaginat Parisul Vertical, avand imaginea orasului luminilor in minte. Nu le-a fost usor, dat fiind contextul istoric al orasului, asa ca s-au gandit sa construiasca o cladire care sa combine trecutul cu prezentul. Asa se face ca au inclus in proiectul lor parcurile pariziene, magazine, cladiri si institutii culturale.






Orasul Lima, capitala peruana, are o populatie de 10 milioane de locuitori – o multitudine de culturi rezultand din colonizare, imigratie si influente indigene. Aceasta Capitala sud americana transforma apa sarata in apa potabila si creeaza oportunitati in domeniul agriculturii. Proiectul a fost realizat de Luis Longhi, Chiristian Bottger si Carla Tamariz.






Structura urbano-agrara a Ierusalimului ia in considerare faptul ca orasul sfant nu mai are spatiu pentru a se extinde. Combinand viata urbana cu agricultura, arhitectii israelieni Michael Leef si Tahel Shaar au rezolvat problema cresterii numarului locuitorilor si a resurselor naturale din ce in ce mai putine.







sursa