Berlinala, un festival politic cu şi fără voie

Prestigiosul eveniment, desfăşurat la Berlin între 10 şi 20 februarie, are în acest an o pronunţată tentă militantă. Joi seara a debutat cea de-a 61 ediţie a Festivalului de Film de la Berlin. Gala de deschidere a fost un manifest politic în care s-a reflectat tendinţa generală a manifestării.

Lipsa regizorului iranian, Jafar Panahi, care a fost invitat să facă parte din juriul acestei ediţii, a marcat ceremonia de deschidere. Regizorului, condamnat în Iran la 6 ani de închisoare şi la 20 de ani de „tăcere", nu i s-a permis să părăsească ţara. Rossellini, preşedinta juriului din acest an, a citit in faţa publicului şi a camerelor de filmat o scrisoare semnată de Panahi. Sala s-a ridicat în picioare, ascultând vizibil mişcată emoţionantul text al iranianului, victimă a represiunii regimului de la Teheran. Şi starurile serii, actorul Jeff Bridges şi regizorii Joel şi Ethan Coen, au aplaudat îndelung, alături de numărul impresionant de colegi germani şi internaţionali.

Realitatea este că de cinci ani încoace mi-a fost interzis să fac filme, iar că acum sunt privat de acest drept printr‑un verdict oficial pentru următorii douăzeci de ani. Dar eu ştiu că în imaginaţia mea voi continua să îmi traduc visele în filme", scrie Panahi, care pe scena Berlinalei a fost reprezentat de un scaun gol. Solidaritate cu Panahi şi colegul său, Mohamed Rasoulof, şi el arestat în Iran, au demonstrat mai mulţi colegi de breaslă, prezenţi la Berlin joi seara. Regizorul Volker Schlöndorff a purtat la pălărie o eşarfă verde, iar în locul penei un portret al lui Panahi.

Succes pentru fraţii Coen

După festivitatea sobră, cei peste 2.500 de invitaţi au vizionat filmul de deschidere al Festivalului, „True Grit", realizat de fraţii Coen. Jeff Bridges, actorul din rolul principal al peliculei, nominalizat la Oscar pentru această prestaţie, a fost starul serii. Iar „True Grit", până în a patra zi de festival preferatul criticii şi al publicului. Presa germană, precum „Süddeutsche Zeitung" apreciază că acest film este unul dintre cele mai bune deschideri ale festivalului de la începuturile sale până acum.

A doua zi de festival i-a adus pe marele ecran, dar şi pe covorul roşu, pe actorii Kevin Spacey şi Jeremy Irons. Filmul „Margin Call", care tematizează urmările crizei financiare, rulează în competiţie pentru Ursul de Aur. A treia zi de festival a continuat în spirit politic cu filmele „Almanya - bun venit în Germania" al regizoarei Yasemin Samdereli şi cu „Yelling to the Sky", debutul regizoarei Victoria Mahoney.

Românce la Berlinală

Rolul femeii în societate şi mai ales în industria filmului este o temă de asemenea politică şi centrală a acestui festival. Şi România, deşi reprezentată doar cu scurtmetraje la această ediţie, se „supune" politicii festivalului. Dintre cele trei filme selectate la Berlinală, două sunt regizate de femei. „Little Red", regizat de Eva Pervolovici, are o profundă tentă feministă, descriind evoluţia sexualităţii unei fetiţe aflate în pragul adolescenţei.

Scurtmetrajul „Little Red" a avut premiera sâmbătă, în secţiunea Berlinale Talent Campus, concurând pentru premiul Berlin Today Award 2011. Filmul Ancăi Lăzărescu, „Apele tac", este, în contextul Berlinalei 2011, de două ori politic. O femeie face regia, iar povestea filmului este o dramă de familie în anii comunismului din România. Scurtmetrajul a avut premiera sâmbătă seara şi concurează în categoria Berlinale Shorts. Anca Lăzărescu are un concurent tot din România, Cristi Iftime, cu filmul, mai puţin politic, „15 Iulie", care a fost proiectat în premieră vineri seara.

"Industria filmului este pe drumul cel bun, chiar dacă paşii sunt mici."

Isabella Rossellini actriţă, preşedinte de juriu

• de Traian Danciu

sursa