Follow by Email

vineri, 4 martie 2011

Artişti contemporani arădeni la Braşov

Artişti contemporani arădeni la Braşov
10 martie – 3 aprilie 2011


În perioada 10 martie – 3 aprilie 2011 Muzeul de Artă Braşov organizează în colaborare cu asociaţia "Arad Pro Art" expoziţia Artişti contemporani arădeni la Braşov. În expoziţie vor figura lucrări ale artiştilor: Aculina Strasnei Popa, Adrian Stana Raţă, Adrian Sandu, Dana Stana şi Maria Balea.

Expoziţia îşi propune să iniţieze tradiţia unor contacte periodice între centrul artistic braşovean şi alte centre artistice, oferind oportunitatea unui necesar schimb de experienţă între artiştii contemporani braşoveni şi artişti din alte părţi ale ţării. Cei cinci artişti prezenţi în cadrul expoziţiei abordează actul artistic din perspective stilistice şi conceptuale diferite, dar împărtăşesc interesul pentru identificarea unui mod autentic de exprimare artistică.

Aculina Straşnei Popa
Aculina Straşnei Popa nu are motive de îngrijorare, ea fiind o artistă autentică, o personalitate îndeajuns de puternică. Dificilă, în schimb, mi se pare circumscrierea aşa-zisei teme date, evident, din perspectiva omului care priveşte. Caracteristicile a ceea ce Aculina Straşnei Popa face pot fi remarcate uşor, cum au şi fost, de altfel: tumult, compoziţii axate pe dominante tonale (peste pictură se suprapun multe elemente grafice), intruzii, lumină intrinsecă, difuză, ce nu provoacă umbre. Mai dificil de cedelat mi se par sensurile, semnificaţiile, întrucât, trebuie spus, arta aceasta e mai puţin una senzorială, una impresionistă, care bucură, cât una expresionistă care provoacă... Unele tablouri ale Aculinei Straşnei Popa pot fi raportate la compoziţii semnate Wassily Kandinsky, spre exemplu, (compoziţia abstractă nr. 2, 1913) par îndeajuns de asemănătoare. Şi totuşi, lucrările nu sunt reductibile una cu cealaltă. Compoziţia lui Kandinsky, privită atent, e rezultanta unui proces de deconstrucţie intenţionată, în vreme ce compoziţiile Aculinei Straşnei Popa, puţine şi acestea, par, mai degrabă, răsfrângeri caleidoscopice ale unor emoţii în curs de redeşteptare. Oricum, e important să se reţină câteva lucruri. Marea majoritate a lucrărilor Aculinei Straşnei Popa nu au titlu, iar cele care au sunt numite, simplu, compoziţii, portret. Figurativul, prin urmare, nu numai că nu e ocultat, nu numai că nu e respins, figurativul e tema dominantă, fie ca portret fie ca suită compoziţională.

Viorel Gheorghiţă


Adrian Stana Raţă
Surprinzătoare apetenţa lui Adrian Raţă pentru două tipuri de reprezentare, aflate însă într-o perfectă coerenţă prin complementaritatea şi dialogul lor implicit. Este vorba de un geometrism simbolic pe de o parte, şi de un hiperrealism de cea mai bună factură, pe de altă parte. Uneori, cele două tipuri de reprezentare se întâlnesc pe suprafaţa aceleiaşi pânze, capabilă să contureze şi să dea forţă expresivităţii unui spirit care nu se la să îngrădit în stereotipii imaginare.

Adrian Sandu
Artistul fantast pe care îl ştim exprimă acum opţiunea pentru organizarea sintaxică, asociind aventurile, experienţele cotidiene cu semne grafice deasupra căreia este proiectată ideea unei structurări simbolice, figuri ale eului personal din expunerea unor fragmente aparent neesenţiale, fragmente aruncate şi regăsite care devin esenţiale ca metafore temporale. Derizorii, fragmentare, efemeride, fărâme de emoţii care primesc semnificaţia definitorie a portretului.

Prof. Dr. Călin Chincea


Dana Stana
Pictura Danei Stană cunoaşte, pe de altă parte dar în continuarea ideii enunţate mai sus, acelaşi dialog între ordine şi haos. De această dată însă componenta ludică este mult mai dezinvoltă, chiar dacă artista nu este complet dezinhibată de rigorile autoimpuse de legile graficii de şevalet, şi fără a se îndepărta prea mult de coerciţia formei, artista pariază într-un fel original pe convenţia străveche potrivit căreia pittura e una cosa mentale. Străină totuşi dogmelor impuse de reflecţiile carteziene acutizate în contextul iluminismului şi post-iluminismului european, chiar şi în domeniul artistic - componentă, de altfel, definitorie a unui tip european specific de a gândi forma - accidentalul şi haoticul natural sunt convertite nu numai cu ajutorul autonomiei culorii ci şi cu un mecanism compoziţional în care suprafaţa limitativ-bidimensională încorporează şi găzduieşte tridimensionalitatea.

Maria Balea
,,...Graficianul şi pictorul Maria Balea realizează o imagistică structurată pe forme evocatoare, atent elaborate din elemente, motive şi combinaţii alese, codificate, metaforice. În discursul ei plastic artista, cu toate că s-a dedicat în anii din urmă cu precădere picturii, penelului şi acrilului, n-a renunţat complet nici la formaţia ei de bază recurgând frecvent la mijloacele caracteristice ale graficii. În tablourile realizate în tehnică mixtă grafismul, desenul viguros şi expresiv ocupă în continuare un loc dominant, definitoriu. Ideea de structură este omniprezentă în lucrările semnate de Maria Balea, care se disting printr-o unitate compoziţională perfectă, concentrată şi densă. Imaginiile proiectate pe carton şi pânză din sferele lăuntrice se supun cu rigurozitate legiilor şi algoritmului ordonărilor spaţiale. Plasticiana îşi studieză, cercetează, analizează şi exteriorizează propriul ei eu. Transformă în imagini sugestive lumea ei interioară. Fantezia, subconştientul, sufletul, mentalul, imaginaţia, iluziile, emoţiile şi impresiile acumulate, memoria, tainica lume a aminitirilor, a viselor şi trăirilor constituie o sursă de inspiraţie inepuizabilă pentru Maria Balea. Majoritatea compoziţiilor sunt concepute, elaborate şi finalizate în numele echilibrului geometric, artistic şi psihic ..."

János Szekernyés



Niciun comentariu: