Follow by Email

joi, 21 aprilie 2011

În căutarea următorului artist român pentru Guggenheim

Membru în board-ul unuia dintre marile muzee ale lumii, Peggy Guggenheim din Veneţia, românca Ioana Grevers promovează tinerii artişti contemporani.

Născută în România şi crescută în Germania, Ioana Grevers a studiat medicina şi, ulterior, a făcut studii aprofundate de Istoria Artei finalizate cu o teză de doctorat. De patru ani, numele ei este strâns legat de colecţia Peggy Guggenheim, fiind membru în consiliul de conducere al muzeului din Veneţia.

Proiectul propus de Ioana Grevers pentru renumitul muzeu este să prezinte Occidentului arta românească. Într-un interviu pentru România liberă, Ioana Grevers accentuează faptul că arta plastică românească este foarte valoroasă, dar prea puţin cunoscută în străinătate.

Cum aţi plănuit să dezvoltaţi relaţia cu România?

Ioana Grevers: Sunt o româncă care a plecat din ţară la vârsta de 17 ani, în plină perioadă comunistă şi care în ultimii ani şi-a regăsit legătura cu originile. Nu am revenit cu scopuri bine definite, ci a fost un fel de „work in progress" care m-a adus la concluziile la care am ajuns. Fiind deja din copilărie atrasă de artă, îndeosebi prin impulsurile primite din famile, şi a doua mea facultate fiind istoria artelor, s-a cristalizat evident că acesta va fi domeniul de acţiune.

„Va fi un „challenge" mare pentru următorul artist care ar putea intra în colecţia Guggenheim"

Din 2008 sunteţi membru în conducerea Muzeului Peggy Guggenheim din Veneţia. Cum aţi ajuns în această postură şi ce presupune ea?

I.G.: În 2007 am fost întrebată şi apoi propusă pentru a deveni membru în Advisory Boardul Muzeului Peggy Guggenheim din Veneţia. Îndeplinind criteriile cerute am fost votată ca nou membru. Activităţile noastre sunt ample şi gravitează în jurul Colecţiei. Eu, în plus, observ arta şi artiştii din România.

Aţi reuşit să expuneţi sau să achiziţionaţi lucrări ale artiştilor români pentru muzeul/colecţia Peggy Guggenheim?

I.G.: În colecţia Guggenheim se afla deja doi artişti români; e vorba de Constantin Brâncuşi şi de Victor Brauner. De aici pornind va fi un „challenge" mare pentru următorul artist român care ar putea intra în colecţia Guggenheim.

Sunteţi urmaşa familiei Drugă şi într-unul din conacele moştenite, la Cetate, organizaţi anual tabere de creaţie. Unde este pentru dvs. „acasă" - la Munchen, la Bucureşti, la Cetate? Care sunt priorităţile dvs. când reveniţi în ţară?

I.G.: „Acasă"? Sigur Muenchen, unde mi-am petrecut cea mai mare parte a vieţii, am oamenii dragi aici şi mă simt bine. Dar şi Bucureştiul copilăriei, amestecat cu Bucureştiul de astăzi, mă inspiră şi mă energizează. Cel mai mult mă bucur când ajung la Galeria mea şi sunt înconjurată de lucrările artiştilor pe care îi apreciez. Aici se nasc idei şi proiecte noi. Cetate mă copleşeşte de fiecare dată cu frumuseţea locului, clădirile, parcul, natura, şi în acelaşi timp spiritul strămoşilor, care e încă prezent în aer.

„Transformarea unui loc destinat agriculturii, într-un loc al artei se va face treptat"

Parcursul dvs. profesional arată că sunteţi îndrăgostită de artele plastice de o viaţă. Ca dovadă: board-ul Colecţiei Peggy Guggenheim, deschiderea Galeriei 418 la Bucureşti şi organizarea taberelor de vară de creaţie de la „Atelierul de la Dunăre". Care este punctul comun al acestor activităţi?

I.G.: Punctul comun este promovarea artei contemporane româneşti! Locul de la Cetate se pretează pentru moment foarte bine pentru atelierele de vară. Însă transformarea unui loc destinat agriculturii, într-un loc al artei se va face treptat. În galerie se expun lucrările făcute la Cetate, expoziţia actuală este „Cetate. Atelier la Dunăre III", dar au loc şi alte expoziţii, de exemplu solo shows ale artiştilor Romul Nuţiu, Cristian Răduţă, Anca Bodea, et al.

Ca istoric şi teoretician studiaţi tendinţele artei româneşti moderne şi contemporane. Raportând la expunerea lucrărilor artiştilor români la Galeria G5 Kultur din Munchen, dar şi în Palm Beach, Santa Fe sau Toronto, evenimente organizate de dvs., puteţi să ne spuneţi care este poziţia artei româneşti în contextul internaţional?

I.G.: Potenţialul artistic este enorm, trebuie însă canalizat şi lucrat foarte mult în afară pentru a crea o adevărată platformă a artei româneşti, trebuie o filtrare sensibilă pentru a intra în atenţia colecţionarilor şi muzeelor cu greutate.

„Gradul de cunoaştere şi identificare este baza pentru colecţionarul de mâine"

Cum aţi ales artiştii aflaţi acum în portofoliul galeriei şi cum percepeţi reacţia publicului la lucrările lor? Ce intenţionaţi în continuare? Vă gândiţi să atrageţi şi alţi artişti români?

I.G.: Am ales artiştii prin prezentare amplă şi studiu amănunţit pe de-o parte, dar şi spontan condusă de instinctul personal pentru calitate şi originalitate. Reacţia publicului şi a criticilor de artă îmi confirmă permanent alegerile făcute. Voi rămâne în mare cu „echipa„ cu care am pornit la drum, dar cu ochiul alert şi investigator, deschis spre noi descoperiri.

În ultimul timp colecţionarii spun că valoarea artei româneşti contemporane este în creştere. Care este părerea dvs.?

I.G.: Da, valoarea artei româneşti contemporane este în creştere şi aşa este şi normal după 20 de ani de tranziţie postcomunistă. Totuşi drumul până a ajunge la situaţia de pe piaţa vestică este încă lung. E nevoie de sinergii constructive între galerişti, muzee, colecţionari şi case de licitaţie. Şi desigur educarea societăţii pentru a aprecia şi înţelege arta; gradul de cunoaştere şi identificare este baza pentru colecţionarul de mâine.

Cine este Ioana Grevers

Drumul de la Cetate, prin Munchen, spre Veneţia

Ioana Grevers începe să se ocupe de arta românească la Galeria G5 Kultur din München, unde reuşeşte să expună lucrări ale artiştilor români contemporani care sunt apreciate de public şi de criticii de artă. Succesul a fost un resort pentru iniţierea proiectului de la Cetate, unde transformă domeniul familiei şi superbul conac într-un tabară de creaţie. Conacul a fost ridicat de Ştefan Barbu Drugă la Cetate, în judeţul Dolj, în 1875. Ioana Grevers obişnuieşte să spună că eforturile sale de a reda strălucirea locului şi de a-l transforma într-un centru cultural danubian internaţional sunt „un adevărat tribut adus unui strămoş deosebit, un om minunat, un veritabil vizionar".

În fiecare an, lucrările realizate de artiştii invitaţi la Cetate sunt expuse în galeria Ioanei Grevers din Bucureşti, Galeria 418 situată într-o vilă din perioada interbelică din centrul Bucureştiului, pe strada Armaşului nr.12, aproape de Piaţa Lahovari. Săptămâna trecută s-a vernisat expoziţia cu lucrările din vară, realizate de Anca Bodea, Adriana Elian, Romul Nuţiu şi Cristian Răduţă, ce va fi deschisă până în vară.

Între timp, Ioana Grevers o adevărată promotoare a artei autohtone, caută un artist român care s-ar putea impune în board-ul colecţiei Guggenheim de la Veneţia.

Foto: Ioana Grevers, la vernisajul expoziției „Cetate. Atelier la Dunăre III“ deschisă la Galeria 418. foto Mihai Barbu

sursa

Niciun comentariu: