Pantomima@Teatrul Masca

Pantomima, un gen teatral mai puţin cunoscut (I)

Teatrul Masca – teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală. Aceasta este titulatura oficială a instituţiei noastre aşa cum apare pe Hotărârea de Guvern din 24 mai 1990 (actul de înfiinţare al teatrului). Pentru că acest gen teatral este mai puţin obişnuit şi, în general, este considerat prea încifrat în ţara noastră, încercăm să vă oferim, în mai multe articole, câteva elemente din istoria pantomimei, cu speranţa că vă veţi apropia mai mult de acest stil teatral.

PANTOMIMA – o modalitate de exprimare folosind numai mişcarea scenică, fără utilizarea cuvintelor. Originile acestei arte se regăsesc în Grecia Antică timpurie (sec. IV î.H.).

În antichitate se punea un accent deosebit pe mişcările corpului deoarece prin acestea fiinţa respectivă îşi exprima nobleţea, frumuseţea, perfecţiunea spiritului. Arta mişcării prin dans şi teatrul erau considerate căi de a oferi spectatorilor trăiri spirituale extraordinar de frumoase şi înalte.




Pantomimă romană

În concepţia lui Cicero, “gesturile sunt un limbaj pe care îl înţeleg şi barbarii” şi, ca atare, când vorbim în faţa unui public “absolut toate mişcările sufletului trebuie însoţite de mişcări ale trupului”.

Bathyllus din Alexandria, cel mai renumit mim comic, şi Pylade din Cicilia, cel mai celebru mim tragic din Antichitate, au ridicat limbajul gestual la un înalt grad de perfecţiune artistică. Reprezentaţiile oferite de aceştia par să fi diferit însă, în cel puţin câteva puncte esenţiale, de spectacolele moderne de pantomimă

Pantomima: gen teatral foarte vechi, neagreat de greci, apreciat de romani;












Pantomima şi-a redus puţin manifestările după căderea Imperiului Roman; au apărut trupe de pantomimă care mergeau pe la palatele medievale. (va urma)

Un stil aparte de pantomimă în spectacolul PIERROT LUNATECUL - pantomima albă. (Duminică 8 mai, ora 19.00, Parcul Herăstrău.)

sursa

Cele mai scumpe 8 filme din istorie

Cand vorbim despre filmele realizate la Hollywood investitiile sunt de ordinul milioanelor de dolari. O cifra cu sase zerouri nu mai surprinde pe nimeni atunci cand vine vorba de productia unui film.

Rezultatele se vad atat pe marile ecrane, cat si in box office. James Cameron s-a intrecut pe sine cand a realizat Avatarul, avand un buget de 500 de milioane de dolari. Chiar daca scenariul e scris din 1994, regizorul a amanat productia pana tehnologia a ajuns pe placul viziunilor sale. Ei bine, el a folosit o noua camera de filmat care ii permite regizorului sa vada interactiunea actorului cu lumea generate pe computer, in timp real si alte echipamente tehnice de ultima ora.

Piratii din Caraibe: La capatul lumii (2006) a avut un buget estimativ de 300 de milioane de dolari. A obtinut aproximativ un milliard. Partea III a filmului regizat de Gore Verbinski a primit laude, dar si critici, multi intrebandu-se pe ce s-au dat atatia bani. Ei bine, trebuie admis ca filmul arata grozav si Johnny Depp nu este un actor de categorie B.

Productia 2010, Tangled, a avut un buget de aproximativ 260 de milioane. Comedia animata spune povestea fetei cu parul lung inchisa in turn, Rapunzel, care scapa si descopera lumea. A fost lansat in luna ianuarie a anului 2011 si se bucura de succes, adica nu ramane nimeni pagubit.

Cu un buget de 258 de milioane, Spider Man 3 a fost cel mai scump film al seriei. Cu Tobey Macguire si Kirsten Dunst filmul a strans aproape 900 de milioane.

Cu 250 de milioane in anul 2009 intra in top si filmul Harry Potter si Printul Semipur. Harry incepe cel de-al saselea an la Scoala Hogwart si descopera o carte pe care este notat: Aceasta carte apartine Printului Semipur. Ei bine, acesta este cel mai scump din serie.

Cronicile din Narnia: Printul Caspian a avut in 2008 un buget de 225 de milioane. Cei trei frati se intorc in Narnia unde se lupta cu fortele raului pentru a-I reda tronului Printului Caspian. Cu aceeasi suma s-a realizat si Piratii din Caraibe: Cufarul Omului Mort.

In 2006 X-men: The Last Stand a avut un buget de 210 milioane. SF-ul este partea cu numarul trei dintr-o serie de acest gen, ce-l are ca protagonist pe super eroul X-Men. Efectele vizuale (la care se lucra inca din 2005) au fost cele care au costat cel mai mult, iar scena de la Golden Gate Bridge (imagine generata pe calculator si macheta podului) a fost cea mai scumpa.

Intoarcerea lui Superman a costat in 2006 aproximativ 209 milioande dolari. Filmul in serie bazat pe celebrele benzi de desen a strans de-a lungul vremii multi fani in cinema.

Remake-ul King Kong-ului din 2005 a costat 207 milioane de dolari si a spart recordurile. Chiar daca a incasat 50 de milioane la premiera, incasarile au fost sub asteptari. Per total s-au strans 550 de milioane, devenind al patrulea film la incasari din istoria Universal Pictures.



















sursa