Facand subiectul elogiilor din presa americana de arta, operele lui Adrian Ghenie constituie numai unul dintre exemplele atentiei acordate artei romanesti de catre criticii straini. Preocupat atat de istoria artei, cat si de cea a lumii totalitare, pictorul numara, pe langa un studio propriu in East London, expozitii in Ghent, al patrulea oras ca marime al Belgiei si mai multe astfel de proiecte in lucru. Avand drept punct de pornire pentru operele sale atat cunostiinte de istorie asimilate de-a lungul anilor de studiu, cat si pe cele desprinse din cartile istorice, artistul roman este de parere, potrivit agentiei internationale Global Post, ca „talentul exista peste tot, dar trebuie sa intalnesti oamenii potriviti care sa te incurajeze si sa iti ofere sprijinul corespunzator.”
Ghenie nu este, insa, singurul roman de pe acest segment care a atins popularitatea la nivel international. Alaturi de acesta, Horia Damian este un alt nume ale carui opere de pictura, sculptura, desen si gravura se bucura de aprecieri in Franta, dar si pe pietele internationale de arta din Belgia, Italia, Olanda, Germania si Statele Unite.
Picturile sale in acrylic, rasina si poliestern sunt licitate in afara granitelor la valori estimate pana la 22.000 de euro. Recordul la acest capitol ii apartine, insa, de departe pictorului roman Victor Brauner, a carui opera „Fara titlu” a primit in urma unei licitatii desfasurate in Paris suma de 324.750 de euro.
Un nume rezonant in randul iubitorilor germani sau francezi de arta este Henri Nouveau, pictor originar din Brasov, ale carui lucrari sunt gazduite in prezent la Galerie de France, Musée d’Art Moderne din Paris sau Stedelijk Museum din Amsterdam. Pe langa acesta, vanzarile record in materie de picturi ale artistului israelian de origine romana, Reuven Rubin sau expozitiile artistilor de tipul Tarei von Neudorf sunt tot atatea exemple care atesta popularitatea inregistrata de operele romanilor in randul pasionatilor de arta din afara granitelor tarii.
Si cinematografia romaneasca este reprezentata la nivel international. Dupa cucerirea premiului sectiunii „Un Certain Regard” al Festivalului de la Cannes de catre productia „Moartea domnului Lazarescu”, filmele romanesti au continuat sa obtina distinctii in cadrul festivalurilor internationale. Asa s-a intamplat in cazul lungmetrajului semnat Florin Serban, „Eu cand vreau sa fluier, fluier”, caruia i-a revenit in anul recent incheiat marele premiu al juriului Festivalului International de Film de la Berlin, Ursul de Argint.
Acestuia i se adauga trofeul Berlinale Shorts, obtinut de scurtmetrajul regizat de Cristi Puiu, „Un cartus de Kent si un pachet de cafea” in urma cu noua ani. Distinctiile primite nu se opresc aici, productia lui Cristian Mungiu, „4 luni, 3 saptamani si 2 zile” primind marele trofeu al Festivalului de la Cannes, Palme d’Or, alaturi de titlul „Cel mai bun film” din partea European Film Awards.
Laude din partea criticii internationale de film au primit si peliculele „Marti, dupa Craiun” si „Politist, adjectiv”, acesta din urma cucerind atat titlul „Un Certain Regard”, cat si premiul FIPRESI, ambele dobandite in cadrul celei mai importante competitii cinefile europene – Festivalul de la Cannes.
Cinematografiei i se adauga la capitolul popularitate internationala segmentul muzical romanesc, piesele semnate Edward Maya si Inna dominand clasamentele muzicale europene din 2010, in vreme ce DJ-ii romani Cosmin TRG si RPR fiind responsabili de umplerea ringurilor de dans din Melbourne si pana in Moscova.
Pentru segmentul muzicii clasice, cel mai recent exemplu este oferit de Laurentiu Darie, unul dintre cei patru fagotisti selectati pentru a concerta in luna martie in cadrul primei orchestre din lume care foloseste sistemul auditiilor online – Youtube Symphony Orchestra.
Pe scena muzicala indie, trupa clujeana Grimus a devenit cunoscuta dincolo de granitele Romaniei, piesele proprii fiind difuzate in regiuni precum Anglia, Olanda, Germania, Belgia, Gibraltar, Belize sau Insulele Falkland. In plus, albumul programat pentru lansare la inceputut acestui an prezinta mixuri al producatorului cantaretei britanice Amy Winehouse, Adam Witthaker.
In plus, asistam la utilizarea din ce in ce mai frecventa a limbii engleze ca modalitate de exprimare preferata de artistii romani. „Nimeni nu mai canta in limba romana. Piata romaneasca nu este foarte mare, iar muzicienii constata ca trebuie sa cante in limba engleza in masura in care isi doresc succes international.”, a declarat pentru Global Post Cosmin Tapu, organizator al festivalului Rokolectiv.
La capitolul design, recunoasterea internationala ne revine gratie succeselor inregistrate de Andra Dumitrascu cu proiectul „Rozalb de Mura”, publicatia „Wallpaper” recomandand o mare atentie acordata evolutiei sale, in vreme in literatura omagiile sunt prezentate Hertei Muller, castigatoarea premiului Nobel in 2009.
Una dintre explicatiile succesului inregistrat de romani in afara hotarelor este oferita agentiei de presa de catre directorul Galeriei Plan B, Florin Pop: „Aceasta este o generatie energica de artisti, scriitori, oameni de film si muzicieni. Sunt foarte multe lucruri interesante care se intampla in Romania zilelor noastre, de aici provenind si interesul oamenilor din intreaga lume.”
Stimularea interesului pe plan international pentru productiile culturale romanesti a fost accelerat de operele artistilor Dan Perjovschi si Ion Grigorescu incepand cu secolul trecut. Eforturile acestora in arta picturala au fost continuate de succesele obtinute in sfera muzicala si a designului, dar si in cea a cinematografiei, minimalismul peliculelor autohtone reprezentand primul pas catre prefigurarea unor tendinte occidentale, imprumutate si de catre ultimul lungmetraj aparut sub semnatura Sofiei Coppola, „Somewhere”.sursa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu