Rodica Toth Poiata - ECOURI TACTILE
Cerul și pământul au adormit într-o îmbrățișare.
Suntem sus pe geana muntelui.Un nor alburiu
îmi mângâie palma stângă.Păsări albastre
dorm în părul tău. Iți ascult inima.
Aud cel mai frumos cantec, de parcă nori și flori,
furnici și pitici, animale și copaci măiaștri
s-au ascuns acolo împletind cântecul vieții.
Mă uit în ochii tăi și e atât de multa lumină
soarele și stelele, și luna nebună s-au adăpostit acolo.
Respiri ... inspir ...
respir ... inspiri ...
Mă uit în ochii tăi ... te uiți în ochii mei
Te uiți în ochii tăi ... mă uit în ochii mei
O ploaie aurie de petale cade peste noi, conturul lumilor dispare.
Acum, suntem ca marea cea mare și ca cerul,
e atât de multă frumusețe albastră,
încât nu mai știu unde se termina marea
și începe cerul.
Intr-o zi un nor neguros a acoperit inima lui
și el a uitat să vorbească limba lor.
El a uitat și cine era acea ființă din fața lui
care se aruncă la pieptul său bătând cu pumnișorii strânși.
Și oare de ce îi curge apa neâncetat din ochi ?
.... oare ce vrea de la el ?
.... of ... dacă l-ar lăsa în pace
.... are nevoie de liniste ....si somn acum.
Ea nu înțelege ce s-a întâmplat
... de ce el nu mai răspunde, de ce
....se poartă de parcă nu își mai amintește
de ea, de căldura lor, de .... .
A încercat să-i vorbească de nenumarate ori, până și
stânca muntelui o înțelege mai bine. Ea a plecat,
cu ochii cuprinși de ape calde, povestind munților, florilor și norilor,
revărsând cu ochii ploaia aurie a inimii ei în întregul univers.
Picături mari, picături mici pentru lumina ochilor lui, picături pentru
felul în care el respira și pășea, picături pentru surâsul lui, picături
pentru ca el există, picături pentru Universul care l-a creeat atât de desăvârșit
picături, picături, până ea a devenit Lumină.
La fel de brusc precum apăruse, norul de pe inima lui
s-a ridicat și a zburat departe, în Nord .
El a fugit în grabă să o caute, a strigat-o simțind înțepături
în locul unde stătuse norul până nu demult. Dar ea era de negăsit.
În juru-i, în casa lor pluteau culori, picături strălucitoare, umede.
Un parfum delicat de iasomie îl învăluia, e parfumul ei. O muzică
duioasă și cristalină îi îmbrățișează ființa, e cantecul ei. Un dor nespus
crește în interiorul lui, încă o mai caută ... uneori el găsește urme, pași și semne.
E un cod secret, este poemul pe care ea l-a scris pentru el.
În zăpada incandescentă roz, înfloresc muguri de lumină
ce îi șoptesc la fiecare pas:
mulțumesc ......t.....e..............sc!!!
Ea e pretutindeni dar de negăsit.
Cel mai aproape el o simte
când închide ochii și intră
în cel mai sacru loc, în inima sa!!!
Galeria Veroniki Art vă invită joi, 27 octombrie, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei de pictură: “Prospecţiuni figurale”, semnată de Marius Burhan.
Prin pictură, Marius Burhan pune întrebări despre spaţiu, despre relaţia mereu deschisă dezbaterii dintre spaţiul experienţei trăite, cu constrângerile şi manifestările sale, şi spaţiul experienţei estetice, construit pe baza unor coduri ale conceptualizării, stabilite prin speculaţie intelectuală şi informaţie perceptivă, sau prin dictat subiectiv susţinut de fondul perceptiv sau de o grilă conceptuală profundă.
Exerciţiile sale pleacă de la conştiinţa că istoria artei europene premoderne, moderne şi postmoderne a propus mai multe teorii asupra condiţiei spaţiului secund, transferat din concretul qvadridimensional al realităţii imediate în realitatea construită a artei, şi, în mod special, în/pe suprafaţa plană a picturii. Unele strategii sunt angajate în virtuozitatea mimetică, în manevrele iluzionismului care sintetizează aportul unei geometrii complexe, propunând prin punctele şi liniile de fugă şi tehnica ecranelor succesive o arhitectură pe care şi obiectele şi containerul lor spaţial se definesc formal şi, pe de altă parte, al compoziţiei cromatice, operând prin complexitatea de interrelaţii între luminile de context, direcţionate sau difuze, proiectate pe obiecte sau irizate de ele, şi umbre dependente de sursele luminoase şi de calitatea texturală şi cromatică a obiectelor, proiectate, purtate, ţesând o reţea subtilă, senzuală de reliefuri şi de presiuni în spaţiul imaginii.
Altă direcţie urmăreşte tocmai eludarea iluzionnismului, şi, definitoriu programului modernist, suprafaţa îşi reimpune condiţia, iar formele se organizează (fie că apelează sau nu la figură) pe această suprafaţă, revendicându-şi autonomia faţă de o realitate model.
Marius Burhan se confruntă cu această contradictorie moştenire – reducţio-nismul formal modernist, cu apogeul în abstracţionism – căruia i s-a substituit recurentul mimetism mai amprentat de expresiomism sau mai rece, odată cu reverberaţiile în pictură ale noilor realisme, care fie revin la tehnicile tradiţionale de reprezentare, fie apelează la tehnicile fotografice, fie părăsesc declarat suprafaţa pentru o tridimensionalitate ambiguă de obiect sau ambient. Seria „Prospecţiuni figurale” abordează nucleul problematic al spaţializării independente faţă de iluzionism, a relaţionării figurilor coerent definite formal şi cromatic şi a cadrelor geometrice la rândul lor ferme, pe suprafaţa ce permite sugestia profunzimii ca multiplicare de planuri, între care evoluează figurile, sugerând evenimente, deci temporalitate condensată. Este un mod de a determina să coopereze formele abstracte şi morfologiile figurative, depăşind recurenta lor intoleranţă reciprocă, şi să impună conceptual prezenţa spaţiului, raţional, ordonat, controlat geometric şi dinamic.
Prezente cu toată densitatea lor de sugestii şi semnificaţii secunde, cu narativitatea lor condensată, figurile nu dezvoltă totuşi un discurs autonom, care să substituie aventurii constructive, picturale, a unei suprafeţe pe punctul de a genera obiecte tridimensionale şi disoluţii informale dincolo de rigiditatea geometrică, prin suplimente fabulatorii. Această explicită concentrare asupra picturii şi exigenţelor sale determină şi selecţia formatului pânzelor, pe un canon compoziţional foarte dificil de echilibrat, cel al dreptunghiurilor cu baza foarte îngustă faţă de înălţime, compoziţiile trebuind să satisfacă exigenţele unei verticalităţi imperative.
Beneficiul unor astfel de experimente de organizare compoziţională, determinate de interogări asupra picturii adresate picturii înseşi şi soluţiilor ei ingenioase, glisând între modelul oglinzii şi cel al structurii din spatele/interiorul formelor, structuri statice sau generative, este dobândirea unei capacităţi de manevrare a oricărei tipologii formale, a oricărei sintaxe pentru a determina nu atât soluţii definitivabile, cât a delimita alte zone de interogare, alte câmpuri problematice şi pentru a susţine traseul ieşirii din plan spre o tridimensionalitate inalienabil aparţinând picturii, delimitată de cu obiectul apropriat din realitatea producţiei tehnice sau altui gen artistic.
Ca şi precedentele sale expoziţii – „Către formă”, „Identităţi formale”, „Între static şi dinamic” – şi „Prospecţiuni figurale” aparţin unui ciclu de explorări de atelier, definitca locul în care provocările adresate artistului angajat în practicarea coerentă şi perspicace a genului/mediumului specific, de evoluţiile artei contemporane sunt nu doar asimilate, ci declanşează nevoia raportării critice, a experimentării şi reformulărilor specifice, generatoare ale unei originalităţi care nu se formulează ca scop, ci este efectul căutărilor, interogărilor şi verificărilor experimentale ale problemelor formulate teoretic.
Alexandra Titu, critic de artă
Expoziţia este deschisă în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2011.
Mai multe detalii în comunicatul anexat.
Galeria Veroniki Art,
Organizator Doina Roman, artist plastic
Galeria Veroniki Art,
Intrarea Murmurului nr. 2-4,
Sector 1, Bucureşti
Tel: 021 232 82 77; 0726 141 427
veronikiart@veronikiart.ro
Program:
Marţi – vineri: 16.00 – 20.00
Sâmbătă: 12.00 – 20.00
THE LAST COMMUNISTS´CONVENTION / Silvia Traistaru, Atelier 35
Luni, 5 septembrie 2011, ora 19.00, Atelier 35 va invita la deschiderea expozitiei Silviei Traistaru, intitulata The Last Communits´Convention.
La peste 20 de ani dupa caderea comunismului, majoritatea liderilor comunisti sunt inca la o scara larga in memoria colectiva a poporului. In 2004 am inceput acest proiect cercetand fenomenul comunismului.
Instalatia “The Last Communists´ Convention” include 24 de tripticuri dimensiunea 40x80 cm, concepute intr-un stil pop, reprezentand portrete ale liderilor comunisti: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Lenin, Joseph Stalin, Leon Trotsky, Ho Chi Minh, Josip Broz Tito, Mao Zedong, Nikita Khrushchev, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Deng Xiaoping, Wladyslaw Gomulka, Leonid Brezhnev, Salvador Allende, Enver Hoxha, Todor Zhivkov, Kim Ilsung, Janos Kadar, Erich Honecker, Nicolae Ceausescu, Alexander Dubcek, Fidel Castro, Che Guevara, Hugo Chavez. Prezentarea instalatiei in expozitie se face gradual, in functie de anul nasterii personajelor care fac subiectul lucrarilor. Titlul face referire la o intalnire a tuturor liderilor comunisti, indiferent de epoca in care acestia au trait.
Acest proiect a fost expus partial in 2005 in Mainz, Germania, iar in 2010 expus in totalitate la Nord Art, Germania (curator Wolfgang Gramm).
Silvia Trăistaru (1979) traieste si lucreaza in Bucuresti ca artist vizual si restaurator de arta independent. Demersul sau artistic se extinde spre fotografie si video, insa o latura speciala a practicii sale ramane desenul si pictura. O tema importanta pe care o abordeaza este cea a portretului care surprinde realitatea din Romania post comunista. Pretextele culturale, politice, sociale si economice sunt subiectele centrale ale lucrarilor ei, dezvaluind lacunele sistemului din care face parte. Folosind o abordare vizuala care se concentreaza pe identitatea individului, prin prisma istoriei personale dar si a celei colective, lucrarile ei permit privitorului sa analizeze rolul memoriei sociale in viata de zi cu zi din Romania.
In 2010, lucrarea „My Mom at a Funeral" a fost selectata ca finalista si castigatoare a unui premiu special la cea de a 4-a editie a Concursului International Arte Laguna, Venetia Arsenale (curator Igor Zanti); in 2010 a participat la Expozitia Internationala Nord Art, Germania (curator Wolfgang Gramm); in 2009, "The Artists´s Magazine" ii selecteaza o lucrare ca finalista pentru cea de-a 26 editie a concursului anual organizat de respectiva publicatie; in 2009 participa la Cursul Experimental de Arta Contemporana, Loule, Portugalia si lucrarile le expune in cadrul „Mobilehome”, (curator Nuno Faria).
Expoziția este deschisă până la data de 19 septembrie 2011, miercuri - duminica 15.00 – 21.00
atelier 35 / strada S E L A R I numarul 13 / sector 3 BUCURESTI /
http://silviatraistaru.
THE LAST COMMUNISTS´CONVENTION / Silvia Traistaru, Atelier 35
Venue: Atelier 35, Bucharest
Dates: 5 – 19 September 2011, We-Su 3 -9 pm
Opening: 5 September 2011, 7 pm
More than 20 years after the fall of the Communism, most communist leaders are still present in the collective memory of the people. In 2004 I started this project by researching the communist phenomenon.
The instalation "The Last Communists´Convention" includes 24th trypthics, 40x80 cm in size, painted in a pop style, representing portrets of the communist leaders: Karl Marx, Friedrich Engels, Vladimir Lenin, Joseph Stalin, Leon Trotsky, Ho Chi Minh, Josip Broz Tito, Mao Zedong, Nikita Khrushchev, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Deng Xiaoping, Władysław Gomułka, Leonid Brezhnev, Salvador Allende, Enver Hoxha, Todor Zhivkov, Kim Ilsung, János Kádár, Erich Honecker, Nicolae Ceauşescu, Alexander Dubček, Fidel Castro, Che Guevara, Hugo Chávez. Presentation of the installation in the exhibition will be done gradually, by the birthyear of the subject's character. The title of this project refers to an imaginary meeting of all communist leaders, regardless of the era in which they lived. This project has been partially exhibited in 2005 in Mainz, Germany and totally exhibited in 2010 at Nord Art, also in Germany.
Silvia Traistaru (1979) lives and works in Bucharest, as a visual artist and independent art restorer. Her art extends to photography and video, but a very special part of her practice remains drawing and painting. An important theme of her approach is the portrait capturing the reality in the post communist Romania. Cultural, political social and economic pretexts are the central subjects of her works, revealing gaps in the system to which she belongs. Her work questions the role that social memory plays in everyday life. She uses a visual approach that focuses on individual identity through both personal and collective history and thus her works enables the viewer to analyze the role of social memory in Romania's everyday life.
In 2010, the painting „My Mom at a Funeral" was selected as finalist and winner of a special prize for the 4th International Arte Laguna Prize, Venice Arsenale (curated by Igor Zanti); in 2010 she has participated at Nord Art, Germany (curated by Wolfgang Gramm); in 2009 The Artist’s Magazine has selected one of her works as finalist for its 26th Annual Art Competition; in 2009, she participated at the Experimental course of contemporary art and exhibition ”Mobilehome´´, Portugal (curated by Nuno Faria).
atelier 35 / strada S E L A R I 13 / sector 3 BUCHAREST /
http://silviatraistaru.
http://www.atelier35.eu/
Andu Avasilinei - “Jurnalul veneţian al Dianei”
Vasile Florea a dat la lumină o nouă monografie Theodor Aman. Pentru autor nu era un subiect nou deoarece, în 1965, publicase un volum Theodor Aman – cu o versiune în limba franceză, în seria de lux Les maîtres de l’art roumain a Editurii Meridiane – şi, în 1972, mai semnase o plachetă Th. Aman în seria „Mica Bibliotecă de Artă“ a aceleiaşi edituri, unde, o lungă perioadă, a fost redactor. Volumul de faţă este bilingv, român-francez, şi este, practic, o ediţie adăugită a anterioarelor lucrări. De altfel, comparîndu-le, se observă că anumite formulări de frază şi idei sînt identice ori vag modificate. Aportul important al actualului volum constă în ilustraţia mult mai bogată decît în anterioarele publicaţii şi în excelenta ei calitate, exceptînd tocmai coperta, ale cărei culori sînt cu cel puţin o tonalitate mai închise decît originalul Seratei. Este ciudat cum se uită faptul că arta românească de şevalet era încă foarte tînără, avînd doar vreo trei sau patru decenii de cînd era practicată, şi că era axată exclusiv pe portret, în vreme ce, în restul Europei, genurile principale erau statuate de cîteva sute de ani, începînd cu Renaşterea. Iar procesul acomodării publicului cu temele majore ale plasticii era dificil şi de durată. Aşa că apariţia lui Aman a însemnat a adevărată revoluţie pentru artele naţionale prin însăşi parcurgerea, cu rapiditate, a etapelor şi a curentelor europene: clasicism în faza sa academistă, romantism şi tatonări în zona impresionismului, chiar dacă el nu a fost vreodată impresionist în adevăratul înţeles al cuvîntului.
Secolul al XXI-lea nu este, certamente, un veac propice memoriei marelui Aman!
Pictura este materia dominantă utilizată de către pictori şi care pune în aplicare diferite materiale (pigmenţi en pudră, guaşe, uleiuri, acrylic, cerneală, etc.) destinată exprimării personale si creerii operelor de artă. Cuvîntul pictură denumeşte de asemenea si opera însăşi creată cu această tehnică. Utilizate în decoraţia interioară şi pentru tot tipul de obiecte din viaţa cotidiană, picturile utilitare sînt produse vîndute, într-o bună parte din lume, în rafturile magazinelor cu produse uzuale, casnice sau de santier, produsele specifice artiştilor fiind vîndute mai mult în raioanele de „Arte-frumoase”. De la începutul celui de-al XX lea secol, artiştii au experimentat noi direcţii, şi au încercat să spargă normele şi tabuurile întroducînd în operele lor materiale din diverse domenii. Pictura ca şi material se prezintă în general sub formă lichidă, şi este aplicată în funcţie de utilizare într-unul sau mai multe straturi, cu un penson, un rulou sau prin proiecţie. Culorile pot fi şi sub formă vîscoasă şi se pot aplica prin utilizarea unor cuţite speciale (ca nişte mici mistrii). Ïn practica artistică sau domestică pictura se aplică uneori şi cu mîna (pictura parietală, arta contemporană) dar mult mai des cu pensula, cu ruloul, cu cuţitul şi chiar cu mătura la unii artişti contemporani care lucrează în plan, pe foarte mari suprafeţe. În mod industrial, se utilizează şi coulori en poudră, aplicate prin proiecţie electrostatică iar pe urmă coapte.
Pictura este compusă în general din trei componenţi :
Ïn afară de pigment şi de liant, mai găsim în pictură şi diferite produse care îmbunătăţesc elasticitatea şi rezistenţa picturii. Putem găsi de asemenea şi sicative (produse care îmbunătăţesc uscarea). Putem recunoaşte unele curente artistice după modul în care au folosit solvanţii si sicativele (foarte sumbru în Nordul Europei, foarte clar în Italia). Culorile sub formă de pudră nu au solvant. Liantul este des un produs care se transformă în polimer, pictura formează atunci un strat de plastic ; această polimerizare se poate face prin evaporarea solvantului, sau prin expunerea la caldură ( coacerea într-un cuptor).
Eşti pasionat de artă? Vrei să înveţi să pictezi, să-ţi faci propriul obiect din lut ori să ştii dacă eşti talentat la fotografie? Îţi place teatrul sau îţi doreşti să faci singur bijuterii şi accesorii?
Vrei să-ţi alegi un suvenir hand- made sau pur şi simplu ai chef să evadezi din cotidian într-o grădină boemă ?
Vino să-ţi petreci weekendul de 13-15 mai, între orele 9:00-22:00, alături de artişti pricepuţi la “Atelierele de creaţie” sau să vizitezi expoziţia de produse handmade în “Grădina cu artişti”, la parterul Sun Plaza (Calea Văcăreşti, nr.391,Sector 4, Bucureşti).
Nu-i lăsa acasă pe cei mici!
Mai multe informaţii găseşti şi pe www.gradinacuartisti.wordpress.com.
Intrarea este liberă!
Pentru a-ţi rezerva un loc la Atelierele de creaţie scrie pe gradinacuartisti@gmail.com sau caută în Grădină “Colţul înscrierilor” !
Va invitam sa vizitati expozitia de grup "Metamorfoze", al carei vernisaj va avea loc Joi, 28 Aprilie, ora 17.30, la Liceul de Arte Plastice "Romulus Ladea" Cluj-Napoca.
Paul Gherasim si Ion Grigorescu @Recycle Nest
ATELIER 030202
ANUL IEPURELUI -
