Vasile Crăiță Mândră:
În primele etape ale inițierii plastice, Georgian Mazerschi deprinde și stăpînește tehnicile clasice: aquatinta, aquaforte, linogravura, dar nu poposește în imperiul artelor imprimate. Cu consecvența învingătorului probelor de dificultate și durată, este fascinat de nelimitatele posibilități de exprimare a graficii computerizate.
Incomodat de rigorile tehnice caracteristice nobilei bresle, își permite libertatea căutării expresivității în exercițiul ludic scutit de canoane și inevitabile eșuări în obediență.
Desenul devine argumentul de greutate în escapadele sale grafice: organizează suprafața, culoarea, forma. Discretă, linia își desconspiră virtuozitatea în portret, structuri anatomice și mai ales in autoportret. Nu-și trâmbițează aportul consistent la împlinirea estetică, se mărginește să-și asume rolul cărămizii de temelie și liant al ansamblului armonic.
Opțiunea pentru jocul liber al culorii, liniei și formei îl gratulează pe căutătorul expresivității și naturaleții – ipostază emblematică ce-i înnobilează ultimele reușite spre regăsirea propriului destin artistic.
De cate ori spui “profesor”, ai in minte reprezentarea unui domn oarecum grav, imbracat in costum (eventual si cravata), a unui tip cu atitudine impunatoare.
Sergiu G. Mazerschi, profesor de grafică si pictură la Liceul de Artă “George Apostu”, contrazice insă regula si răstoarnă tiparul unui dascăl croit după tiparele clasice.
Admirator al operelor lui Albrecht Durer si Rembrandt, tanarul profesor a ales incepand cu anii de liceu, calea artistica. A fost elev al liceului unde astazi predă, apoi a urmat cursurile Facultatii de Artă din Cluj. Desi erau doar 20 de locuri disponibile, a fost admis al doilea pe listă. In decursul facultatii a avut ca model pe prof. univ. dr. Ioan Horvath Bugnariu. A cochetat si cu sculptura dar a ramas credincios graficii. A profitat de modulul pedagogic si a predat inca din anul trei de facultate, unor elevi de scoala generala. Atunci a avut loc initierea sa ca profesor, o experienta pe care si-o aminteste cu drag.
Apoi, dupa absolvirea facultatii, traseul a fost unul sinuos: a lucrat ca manager pe relatiile cu Romania, la o renumită firma de turism din Chişinau. Dar după un an, a realizat ca trebuie sa profeseze in domeniul pentru care s-a pregatit. A plecat in Danemarca si a mai studiat pentru 2 ani un curs de multimedia design.
S-a intors in Romania, in Bacau, cu speranta ca se va alatura artistilor care isi doresc sa faca din arta un mod de viata si un tel in sine. Si a intrat ca profesor la liceul unde absolvise in urma cu ceva ani. “Chiar daca pictez, folosesc pastelul, creionul sau alte tehnici, lucrarile mele sunt cele ale unui grafician“, imi marturiseste Georgian Mazerschi si ma emotioneaza felul in care spera din tot sufletul ca in viitor, arta va fi apreciată iar oamenii isi vor regasi timpul de altadata pentru a sti sa mai admire un tablou sau sa vibreze la paleta de culori a unui pastel.
Nonconformismul profesorului din faţa mea, ma face o clipa sa uit ca am ca si interlocutor, un dascal: este fan Wu tang Clan, asculta muzica hip-hop si chiar a cantat pe scena si in cluburi. Tine sa-mi spuna ca la scoala, nu face rabat de la deontologia profesionala si isi face meseria intr-un fel foarte serios. Si-a stabilit ca si obiectiv pe termen mediu, sa-si expuna intr-o galerie, propria colectie de lucrari. Dar pentru asta mai are nevoie de ceva munca si isi recunoaste minusul de a fi prea comod.
E absolut normal ca elevii sa fie receptivi cand un profesor ca Mazerschi le predă, pentru ca stie sa vorbeasca pe intelesul tuturor si transmite o dragoste unica pentru tot ceea ce inseamna arta si estetic fara sa uzeze de cuvinte pretentioase.
Sursa: http://www.bacaoanu.com/4079/#ixzz1lddanI5V
O stare de spirit
